Ce este Mercosur?
Mercosur este Piața Comună Sud-Americană, adică un bloc comercial sud-american care a fost înființat în 1991, după modelul Uniunii Europene – liberă circulație și piață unică.
Membrii săi din prezent sunt Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay, ceea ce înseamnă o piață de desfacere de aproximativ 270 de milioane de oameni.
Venezuela este un alt stat latino american care a aderat în 2012 la Mercosur – statutul de membru i-a fost suspendat în 2017.
În decembrie 2012, a fost semnat Protocolul de aderare a Boliviei la tratat – documentul este încă în așteptarea ratificării de către parlamentele țărilor Mercosur.
De ce au parafat acordul UE și Mercosur
Consiliul Uniunii Europene a adoptat pe 9 ianuarie 2026 două decizii de autorizare a semnării Acordului de parteneriat UE-Mercosur (APEM) și a Acordului comercial interimar (ATi) între UE și Mercosur. Acestea urmează să fie semnate de Comisia Europeană prin președinta CE, Ursula von der Leyen. Ca să intre în vigoare, acordul trebuie aprobat de Parlamentul European și de parlamentele statelor membre.
Scopul principal al acordului este reducerea taxelor vamale dintre cele două economii – UE și Mercosur.
Negocierile pentru această înțelegere au început în 1999. Timp de 25 de ani au fost îngreunate de unele state europene, care au ridicat problema impactului asupra unor industrii importante, precum agricultura.
Discuțiile dintre statele UE s-au încheiat cu succes pe 6 decembrie 2024 și au dus la semnarea a două instrumente paralele, distincte din punct de vedere juridic:
- acordul de parteneriat UE-Mercosur (APEM), care combină pilonii dialogului politic, cooperării și comerțului;
- acordul comercial interimar (ATi), care conține angajamentele comerciale și de investiții, concepute să se aplice înainte de intrarea în vigoare a APEM.
Pe 17 decembrie 2025, Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu privind garanțiile bilaterale UE-Mercosur.
Acordul va trebui aprobat și adoptat de ambele instituții înainte de a intra în vigoare.
Reprezentanții Consiliului Uniunii Europene spun că documentul deschide o piață uriașă pentru companiile europene, adică peste 270 de milioane de consumatori din America Latină.
În același timp, Consiliul Uniunii Europene susține că cele două acorduri, odată ce vor intra în vigoare, vor stabili un cadru propice pentru cooperare și relații comerciale între țările latino-americane și europene.
Astfel, firmele din Uniunea Europeană, inclusiv din România, vor putea exporta bunuri și servicii în Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay cu taxe mult mai mici sau inexistente.
Totodată, țările latino-americane vor putea și ele să își aducă produsele pe piața europeană.
Acordul UE-Mercosur acoperă schimbul de alimente, mașini, medicamente, tehnologie, servicii digitale și financiare.
Atât europenii, cât și locuitorii din America de Sud vor avea acces la o varietate mai mare de produse.
Comerțul dintre cele două regiuni va crește prin eliminarea treptată a aproape tuturor tarifelor vamale, protecția juridică împotriva imitării a 344 de produse europene (precum ar fi brânza cu mucegai albastru, brânza comté, brânza spaniolă Manchego sau șampania franțuzească) și crearea de noi cote de import în Europa.
De exemplu, UE va putea importa într-un an 99.000 de tone de carne de vită sud-americană.
Între cele două blocuri au loc și în prezent schimburi comerciale.
Potrivit datelor de la Consiliul Uniunii Europene, UE este al doilea cel mai mare partener comercial al Mercosur în comerțul cu bunuri – reprezentând aproape 17% din comerțul total al blocului sud-american în 2024.
Țările din Mercosur sunt pe locul al 10-lea în topul partenerilor comerciali ai UE.
Țările europene exportă în țările Mercosur utilaje și aparate, produse chimice și farmaceutice și echipamente de transport.
UE importă din țările Mercosur produse agricole, produse minerale, celuloză și hârtie.
Prin semnarea acordului din 9 ianuarie 2026, țările europene vor avea acces la piețe noi de desfacere pentru o gamă largă de bunuri și servicii, de la agricultură, industria auto, produsele farmaceutice și chimice, pentru care tarifele vamale vor fi mai mici.
Când vor începe exporturile?
Pentru ca acordul dintre UE și Mercosur să intre în vigoare, acesta trebuie să fie adoptat de parlamentele din statele membre.
Până atunci, va fi în vigoare un acord comercial interimar (ATi), care va funcționa ca o convenție de sine stătătoare până la intrarea în vigoare a APEM complet, după cum arată o informare oficială a Consiliului Uniunii Europene.
ATi intră în competența exclusivă a UE și, prin urmare, nu necesită ratificarea de către statele membre individuale ale UE. Acesta va înceta să se aplice odată cu intrarea în vigoare a APEM, mai arată Consiliul Uniunii Europene.
Acordurile vor necesita aprobarea Parlamentului European înainte de a putea fi încheiate oficial de către Consiliul UE. De asemenea, va fi necesară ratificarea de către toate statele membre ale UE pentru ca APEM să intre în vigoare.
Negocieri începute în 1999
Negocierile pentru un acord de asociere UE-Mercosur au început în 1999. Scopul acordului a fost de a pregăti crearea unui Acord de asociere interregională între UE și Mercosur pentru a crea o zonă de liber schimb între cele două blocuri.
Pentru că unele țări europene nu au fost de acord, negocierile au trenat. Din aprilie 2000 au fost desfășurate aproape 20 de runde de negocieri, care nu au dus la niciun acord economic.
Principalele dificultăți pentru încheierea unui acord au venit din partea unor țări UE față de agricultură. În același timp și țările Mercosur își făceau griji cu privire la concesiile la servicii și tarifele de producție.
În 2005, au fost loc alte negocieri la Doha și la Hong Kong, dar fără rezultate.
Abia la 6 decembrie 2024 negocierile au fost încheiate cu succes, iar Mercosur și UE au ajuns la două instrumente paralele, distincte din punct de vedere juridic: Acordul de parteneriat UE-Mercosur (APEM), care combină pilonii dialogului politic, cooperarii și comerțului, și Acordul comercial interimar (ATI), care conține angajamentele comerciale și de investiții.
Pe 17 decembrie 2025, Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu privind regulamentul privind garanțiile bilaterale UE-Mercosur.
Măsuri de salvgardare
Cum procesul legislativ pentru măsuri de salvgardare (măsuri ce pot fi aplicate atunci când o industrie națională este afectată de creșterea neprevăzută a importului, n.r.) sunt în curs, Comisia Europeană este împuternicită să aplice măsuri de salvgardare bilaterale în temeiul Acordului Internațional de Comerț (ITA) pentru produsele agricole.
Din acest moment, cerințe sporite de monitorizare se vor aplica produselor supuse contingentelor tarifare.
Consiliul Uniunii Europene arată că statele membre pot solicita Comisiei să inițieze anchete de salvgardare, iar Comisia Europeană va fi obligată să informeze Consiliul UE în mod complet și în timp util cu privire la orice măsură de salvgardare preconizată.
Aceste dispoziții temporare asigură un nivel ridicat de protecție pentru fermierii și sectoarele agroalimentare din UE în perioada de tranziție, arată Consiliul.
Proteste față de Mercosur în toată Europa
Acrodul UE-Mercosur i-a determinat pe agricultorii şi crescătorii de animale din mai multe țări europene să protesteze în ultimele luni.
Fermienii belgieni au protestat la Bruxelles unde au pus un stand tradiţional de cartofi prăjiţi pentru a pune în valoare producţia locală. În alte zone ale Belgiei, fermierii au blocat porturile și șoselele.
În Franța, fermierii au blocat străzile principale din Paris cu tractoare până la Turnul Eiffel și la Arcul de Triumf. Ei susțin că acrodul Mercosur va duce la distrugerea pieței interne ca urmare a intrării în economie a produselor agricole ieftine.
În Italia, peste 300 de fermieri și crescători de animale au blocat străzile în centrul oraşului Milano.
Proteste au avut loc și la Varşovia, unde fermierii au blocat o clădire guvernamentală.
Cine susține Mercosur?
Unul dintre cei mai mari susținători ai acordului cu Mercosur este Germania, mai ales pentru industria auto.
Franța însă nu a fost de acord de la început cu acordul Mercosur, dar în contextul politic actual a fost nevoită să îl accepte.
Politico scrie că alegerile anticipate declanșate de președintele francez Emmanuel Macron în 2024 și situația politică din Franța au redus puterea de negociere și au dus la acceptarea într-un final a acordului.
Ceea ce a dus la creșterea nemulțurilor în rândul fermierilor francezi, care susțin că acordul UE-Mercosur reprezintă o ameninţare la adresa agriculturii locale, pentru că se va crea concurenţă neloială, cu importuri ieftine sud-americane.
În același timp, după adoptarea acordului, și fermierii irlandezi, polonezi și belgieni au protestat faţă de acordul comercial al UE cu Mercosur.
Tarife UE/Mercosur
Exemple de taxe vamale Mercosur pentru UE acum
- 35% pentru piese auto și mașini
- 28% pentru produse lactate
- 27% pentru vinuri
- 20% pentru ciocolată
Exemple de taxe vamale UE pentru Mercosur
- 46% pentru carne de oaie
- 10,6% pentru pește
- 58% pentru carnea de vacă
Rumoarea de la București după ce România a votat pentru Mercosur
În România, vestea semnării acordului a încins spiritele politice.
Europarlamentarii PSD, cu toate că majoritatea au votat pentru acord, au susținut ulterior că acest acord nu este în favoarea fermierilor români și că nu a fost discutat și dezbătut suficient în România.
Primul care a anunțat că România a votat pentru acordul UE-Mercosur a fost președintele Nicușor Dan, care a scris pe X, pe 9 ianuarie, că a fost activ implicat în negocieri cu ceilalți lideri europeni.
„Acordul cu Mercosur prevede eliminarea taxelor vamale pentru 91% din toate produsele importate din UE, iar România va putea exporta avantajos produse din sectoare importante precum echipamente de transport, în special componente auto, aparate și dispozitive mecanice și electrice, produse metalice, materiale textile”, a spus Nicușor Dan.
În aceeași zi, ministrul Agriculturii susținut de PSD a transmis un comunicat prin care arată că „sunt necesare studii suplimentare aprofundate în legătură cu impactul acestui acord asupra întregului sector agricol”.
„De aceea, este obligatoriu să ne asigurăm că produsele care vor intra pe piața europeană respectă standardele fitosanitare și sanitar-veterinare, prin testarea acestora în laboratoarele fiecărui stat membru”, a declarat ministrul Florin Barbu.
Marți seară, într-un interviu la Antena 3, Florin Barbu a declarat că Ministerul Agriculturii a refuzat să semneze Memorandumul prin care România urma să aprobe aplicarea provizorie a acordului comercial cu țările din America Latină.
Barbu a explicat că documentul „nu reflecta poziția fermierilor români” și a solicitat eliminarea Ministerului Agriculturii din calitatea de avizator, afirmând că, în forma actuală, acordul ar putea periclita sectoare agricole sensibile precum siguranța alimentară, sănătatea publică, bunăstarea animalelor și protecția mediului.
Premierul Ilie Bolojan a explicat marți seară la TVR 1 că negocierea acordului UE-Mercosur s-a făcut „între sărbători” şi de aceea la nivel naţional nu s-a discutat suficient despre acest acord.
„A fost un acord între Guvern şi domnul preşedinte, în aşa fel încât să avem o poziţie convergentă. Dacă s-ar fi discutat poate mai mult, dacă toţi erau într-adevăr preocupaţi de aceste subiecte, cred că era mai bine”, a afirmat premierul.
Ilie Bolojan a mai spus că măsurile prevăzute în acord se vor aplica în următorii zece ani.
„Piața noastră europeană, care este de 450 de milioane de consumatori, a încheiat un acord prin care se vor elimina treptat, în următorii 10-15 ani, taxele vamale cu țările din America de Sud, așa numitul Mercosur, care este un grup de peste 260 de milioane de consumatori, și practic s-a făcut o zonă economică care se va dezvolta treptat”, a mai spus Bolojan.
Uniunea Europeană şi Mercosur urmează semneze sâmbătă, 17 ianuarie, acordul comercial, atunci când preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va merge în Paraguay, potrivit Politico.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, a declarat că Von der Leyen va fi însoţită de preşedintele Consiliului European, António Costa.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.