Parlamentul european, reunit în plenară, a respins astăzi, în forma lor actuală, concluziile summitului celor 27 de lideri, precum și propunerile lor de buget, inclusiv, pentru moment, acel plan de salvare a economiilor Europei de 750 de miliarde de euro.
Mai precis, Parlamentul și-a precizat în mod formal, printr-o rezoluție, amenințarea că va vota împotriva planului financiar al guvernelor până nu se aduc o serie întreagă de clarificări și îmbunătățiri. Din cei 682 de eurodeputați prezenți, 465 au votat în favoarea rezoluției care blochează până la toamnă deciziile din weekendul trecut ale guvernelor.
Parlamentul afirmă în rezoluție că este în mare de acord cu fondul de salvare propus de lideri, acel Next Generation EU. Parlamentul nu acceptă însă tăierea unor programe, lipsa de resurse financiare noi pentru UE și nici lipsa de claritate a mecanismului de condiționare a fondurilor europene de respectarea satului de drept.
Parlamentul acceptă așadar, teoretic, planul de refacere a economiilor Europei (750 miliarde euro), aprobat de lideri în weekendul trecut, precum și bugetul total pe următorii 7 ani (1.074 miliarde euro), însă se declară gata să blocheze totul prin veto, așa cum are dreptul, dacă tăierile operate în anumite programe nu vor fi remediate și dacă nu se condiționează acordarea fondurilor de respectarea statului de drept. Parlamentul găsește așadar că în privința Ungariei și Poloniei concluziile acordului liderilor sunt prea blânde și neclare.
Înfruntarea Parlament vs. Consiliu
Deși e singura instituție europeană ai cărei membri sunt aleși prin vot direct și universal, Parlamentul European s-a simțit încă o dată lăsat deoparte în luarea unei decizii atât de importante, pe care au luat-o în cele din urmă ce 27 de șefi de stat și de guvern.
Parlamentul se angajase deja să nu se mai lase exclus din asemenea decizii. Anul trecut, un conflict izbucnise deja în momentul numirii președintelui Comisiei Europene.
Potrivit regulilor stabilite între Parlament și Consiliu, șeful Comisiei trebuie să fie cel care va fi numit de formațiunea politică cu cel mai mare număr de eurodeputați în alegeri, iar acela trebuia să fie germanul Manfred Weber, din partea Partidului Popular European (PPE), principala formațiune din Parlament.
Din păcate pentru Parlament (și pentru democrație, cum au spus multe voci), Emmanuel Macron și Angela Merkel i-au convins pe ceilalți 25 de lideri să o numească pe Ursula von der Leyen, trecând peste alegerile și așteptările Parlamentului.
Conduși de președintele Parlamentului, italianul David Sassoli, o majoritate a deputaților și-au promis să facă viața dificilă guvernelor și să reamintească în permanență că ei sunt legislativul și singura instituție aleasă democratic.
Acum, după maratonul din weekendul trecut, unde liderii au aprobat atât planul de salvare al economiilor, cât și bugetul UE pe următorii 7 ani, parlamentarii au găsit foarte multe subiecte de nemulțumire. Principalul este acela că pentru a ajunge la un acord și a convinge și țările "frugale", liderii au acceptat tăieri masive în programe care păreau de neatins: sănătatea, cercetarea, protecția climatului, plățile directe în agricultură etc.
Prin rezoluția de astă, aprobată cu o largă majoritate, Parlamentul amenință așadar că ar putea bloca prin veto întregul eșafodaj al liderilor UE, dacă nu i se dă satisfacție în legătură cu părțile de buget contestate.
În mod juridic și tehnic rămâne un lung parcurs înainte ca acel fond european de salvare să capete realitate. Bugetele, discutate și contestate astăzi de către Parlamentul European, vor fi supuse ulterior unui vot în plenară, dar până la sfârșitul anului ele vor trebui să fie aprobate de toate parlamentele naționale, care nu sunt doar 27 la număr: numai Belgia are șase parlamente!
