Linkuri accesibilitate

Parlamentul European cere (din nou) aderarea României la Spațiul Schengen


Aderarea la Spațiul Schengen ne-ar permite circulația fără controale la frontiere în majoritatea Europei.

De peste zece ani, Parlamentul European cere Consiliului să aprobe aderarea României și a Bulgariei la Spațiul Schengen, zona de liberă circulație europeană.

Parlamentul European a aprobat miercuri, pe 7 iulie, Raportul anual privind funcționarea Spațiului Schengen. Europarlamentarii au cerut respectarea rezoluției din 2018 prin care se cere integrarea României și a Bulgariei în Spațiul Schengen.

Europarlamentarii le cer liderilor din Consiliu „​să ia imediat decizia de a elimina controalele la frontierele interne terestre, maritime și aeriene și să permită acestor țări să se alăture, cu drepturi depline, spațiului de liberă circulație fără controale la frontierele interne”.

În rezoluția din 2018, Parlamentul European a menționat faptul că România îndeplinește încă din 2011 condițiile necesare aderării la Spațiul Schengen, fiindcă încă de atunci se cere aderarea țării noastre. Comisia Europeană și Parlamentul a susținut integrarea României, însă șefii de stat și guverne împreună cu miniștrii din UE au blocat intrarea noastră în Schengen.

Europarlamentarii au atacat atitudinea Consiliului în acea rezoluție, conform căreia „​incapacitatea de a ajunge la un consens în cadrul Consiliului pune sub semnul întrebării aplicarea uniformă a prevederilor tratatelor UE și credibilitatea UE, fapt care erodează încontinuu sprijinul public pentru politicile comune ale UE, scoțând în evidență tratamentul inegal al statelor membre și al cetățenilor lor și introducerea unor linii artificiale de divizare în cadrul Uniunii”. Parlamentul European, așadar, vede aderarea României la Spațiul Schengen ca un aspect esențial al legitimității Uniunii.

De atunci, nu a progresat deloc dosarul României pentru aderare. Comisia Europeană a cerut și ea, la începutul lunii iunie, aderarea la Schengen a României și a celorlalte state membre UE care nu fac parte încă din spațiul de liberă circulație comunitar (Irlanda, Bulgaria, Croația și Cipru).

În cazul României, blocajul este politic. În ultimii zece ani, Olanda și Franța au refuzat constant accesul României la Spațiul Schengen. Corupția din România și traficul de bunuri și de persoane prin granițele noastre permeabile nu a inspirat încredere în rândul liderilor europeni. Așteptările de la o țară care ar deveni graniță externă a spațiului Schengen sunt extrem de mari, pentru că, odată intrate, bunurile și persoanele pot circula liber în UE.

În zona Schengen, prin acordul de liberă circulație, nu sunt necesare controalele la graniță. Din Schengen fac parte 22 din cele 27 de state UE și patru țări non-UE: Elveția, Norvegia, Islanda și Liechtenstein.

XS
SM
MD
LG