Bulgaria îndeplinește toate criteriile de aderare la zona euro, pentru că în 1997, după o criză internă, a decis să adopte un mecanism monetar diferit de România. Din acel moment, moneda bulgărească, leva, a fost legată printr-o paritate fixă la euro, iar acest lucru a însemnat că Bulgaria a fost lipsită de flexibilitatea politicii monetare în gestionarea economiei.
Acest avantaj pe care l-a avut Bulgaria din punctul de vedere al stabilității cursului valutar a însemnat un anumit dezavantaj în ceea ce privește dinamica economiei, mai lentă decât a României.
„Progresele pe care le-am realizat noi sunt mult mai mari decât cele din Bulgaria, în momentul de față. Ne-am dezvoltat mult mai mult decât țara vecină de la sud în ceea ce privește PIB-ul. Bineînțeles, prețul pe care îl plătim noi este că avem o variabilitate a cursului de schimb, o inflație mai mare, o datorie publică mult mai mare și un deficit comercial aproape cronic, endemic”, a explicat pentru Europa Liberă analistul economic Aurelian Dochia.
România aproape că nu mai îndeplinește nici un criteriu de aderare la zona euro
Potrivit expertului, în fiecare an, România înregistrează un deficit comercial foarte mare, iar factorii enumerați mai sus fac imposibilă, în momentul de față, decizia de aderare la zona euro.
România a îndeplinit doar în doi ani toate aceste criterii: în 2015 și 2016. În momentul de față nu îndeplinește niciunul, cu excepția nivelului datoriei publice, care este, în acest an, undeva la 50% din PIB, adică sub nivelul de 60% prevăzut în Tratatul de la Maastricht.
Celelalte criterii, care privesc inflația, rata dobânzilor și deficitul bugetar, sunt departe de țintele impuse.
Au fost niște termene care tot timpul au fost încălcate sau neluate în seamă, dar nu a existat o dorință fermă
„Probabil că în următorii ani, cel puțin până în 2024-2025, nu se întrevede o îndreptare a situației. Din acest punct de vedere, perspectivele pentru România nu sunt imediat de intrare în mecanismul de aderare la euro. Adevărul este că nici nu a fost o prioritate acest obiectiv. S-a mai vorbit despre el de câteva ori în ultimii ani, au fost niște termene care tot timpul au fost încălcate sau neluate în seamă, dar nu a existat o dorință fermă”, a mai afirmat Dochia.
România a vrut să evite problemele
În guvernele din România a prevalat ideea că trebuie pregătire pentru evitarea eventualelor probleme cauzate de aderarea la euro. Dar, după cum spune Aurelian Dochia, țările care au făcut acest pas au avut de câștigat. Mai ales dacă moneda națională nu a fost supraevaluată.
„Bineînțeles, niște surprize pot exista tot timpul, dar toate țările care au aderat până acum la zona euro, unele mai mici și mai slabe decât România din punct de vedere economic, nu au avut tulburări din motivul trecerii la euro. În perioadele acestea de criză apartenența la moneda euro s-a dovedit a fi un avantaj foarte mare pentru că nici o economie, nici Grecia, nici Italia, nu ar fi putut să treacă prin crizele prin care au trecut fără sprijinul enorm care a venit din partea Băncii Centrale Europene și a tuturor mecanismelor care au fost puse la punct în UE”, a mai afirmat analistul economic.
Acesta este de părere că ține foarte mult condițiile întrunite în momentul în care treci la euro. Sunt anumite țări care care au pierdut, au suferit o perioadă de dezavantaje, în mare măsură legată de paritatea la care să a trecut la euro. „Au fost țări care au trecut la euro cu o monedă supraevaluată, iar acest lucru a părut să ofere, pe termen scurt, un avantaj pentru că părea că există o putere de cumpărare mai ridicată, dar care, pe o durată de timp mai lungă, nu s-a confirmat și au trebuit să plătească ceva mai târziu. Așa s-a întâmplat și cu Grecia, Spania și Portugalia. Unele dintre ele au suferit”.
Când a intrat în zona euro, Italia se afla cu PIB-ul la 110% din media europeană iar, în cei 22 de ani care s-au împlinit la 1 ianuarie, Italia a scăzut cu 20 de puncte procentuale. „Grecia și Spania au avut și ele problemele lor, iar Portugalia nu se mișcă deloc prea bine în ultimii ani. Dar sunt alte țări care au trecut fără nici o problemă, de perioada de tranziție, iar aici mă refer la țările baltice care au mers bine și au câștigat din acest proces”, spune economistul.
Ce trebuie să facă România
Potrivit experților, pentru România este important ca paritatea cu care se pornește să nu fie exagerată pentru că există riscul ca moneda să fie supraevaluată față de euro iar atunci se pierde competitivitatea economiei și va fi probabil foarte greu de recuperat. Ulterior însă, contează și politicile economice și dinamica economiei și modul în care evoluează productivitatea internă.
„Nu este vorba numai de ce se întâmplă în momentul aderării la euro, de condiții și de paritate, este vorba de toată politica ulterioară pentru că, în ultimă instanță, Germania a câștigat prin aderarea la euro foarte mult pentru că a avut o politică internă foarte riguroasă, în ceea ce privește deficitul bugetar, salariile dar și raporturile între productivitate și salarii”, opinează analistul economic.
Trebuie ca productivitatea economiei să crească mai repede decât majorarea veniturilor, „în caz contrar se trăiește pe datorie și, la un moment dat, acest lucru se întoarce și se plătește. România știe că și până acum ar fi trebuit să renunțe la acele măsuri populiste pe care le ia în fiecare an pentru că expunerea și vulnerabilitatea pe care le-am avut și în timpul crizei dintre 2007 și 2010, dar și acum vin de la aceste dezechilibre”, afirmă Dochia.
În 2012, România a pornit după criză cu un buget în care datoria publică era la 12-13% din PIB. Ulterior, deși a avut o creștere economică sănătoasă, datoria a crescut în fiecare an. „Acest lucru a creat o vulnerabilitate care nu știu cum va fi reparată până la urmă. Și acum România este între o situație vulnerabilă, pentru că dacă se întâmplă ceva pe piețele financiare noi nu ne vom descurca deloc bine”, avertizează Aurelian Dochia.
Aderare la euro, în cel mai bun caz în 2028
Având în vedere situația actuală, economistul estimează că România nu va adera la zona euro mai devreme de 2028. Cu doi ani înainte, România trebuie să intre în mecanismul monetar, iar estimarea este una optimistă, arată Aurelian Dochia.
