Marți, printr-un vot secret prin vot pe hârtie, 11 vicepreședinți au fost aleși în primul tur de scrutin.
Rezultatul primului scrutin
Deputați care au votat: 701
Voturi albe sau invalidate: 36
Voturi valabil exprimate: 665
Majoritatea absolută a voturilor exprimate trebuie să fie de: 333
Vicepreședinții nou aleși (cu majoritate absolută), în ordinea în care au fost aleși:
Sabine VERHEYEN (PPE, Germania) - 604
Ewa KOPACZ (PPE, Polonia) - 572
Esteban GONZÁLEZ PONS (PPE, Spania) - 478
Katarina BARLEY (S&D, Germania) - 450
Pina PIIERNO (S&D, Italia) - 405
Victor NEGRESCU (S&D, România) - 394
Martin HOJSÍK (Renew, Slovacia) - 393
Christel SCHALDEMOSE (S&D, Danemarca) - 378
Javi LÓPEZ (S&D, Spania) - 377
Sophie WILMÈS (Renew, Belgia) - 371
Nicolae ŞTEFĂNUȚĂ (Verzi/EFA, România) - 347
Procesul continuă pentru alegerea celor 3 vicepreședinți rămași.
Numărul de voturi pe care le primește fiecare candidat câștigător și runda de vot în care sunt aleși determină ordinea lor de prioritate.
Cei 14 vicepreședinți și cinci chestori, împreună cu președintele, formează Biroul Parlamentului. Biroul stabilește reguli pentru buna funcționare a Parlamentului.
Printre celelalte atribuții ale sale, întocmește proiectul preliminar de buget al Parlamentului și decide asupra chestiunilor administrative, de personal și de organizare.
Portofoliul fiecărui vicepreședinte sau chestor cuprinde responsabilitățile sale specifice în cadrul Biroului. Ele sunt atribuite de Președinte. Pe lângă rolul în cadrul Biroului, vicepreședinții îl pot înlocui pe Președinte, inclusiv în prezidarea dezbaterilor plenare și în reprezentarea Parlamentului la anumite ceremonii sau acte, atunci când este necesar.
Chestorii se ocupă de chestiuni administrative care îi afectează în mod direct pe deputații europeni și sunt membri ai Biroului cu calitate consultativă.
În alegerea membrilor Biroului, grupurile politice urmăresc să se asigure că vicepreședinții și chestorii reflectă, în linii mari, dimensiunea grupurilor și iau în considerare rezultatele votării la alegerea președintelui.
Regulamentul de procedură al Parlamentului stabilește modul în care sunt aleși membrii Biroului. În ceea ce privește alegerea Președintelui, nominalizările sunt înaintate fie de un grup politic, fie de un grup de deputați care ating pragul scăzut (1/20 din deputați).
Vicepreşedinţii sunt aleşi printr-un singur tur de scrutin, cu majoritatea absolută a voturilor exprimate.
În cazul în care numărul candidaților câștigători este mai mic de 14, se efectuează un al doilea vot pentru locurile rămase, în aceleași condiții.
Dacă este necesar un al treilea vot, este suficientă o majoritate simplă.
Vicepreşedinţii au prioritate în ordinea în care sunt aleşi şi, în caz de egalitate, după vârstă. În cazul în care este votat prin aclamație, un vot cu vot secret determină ordinea de prioritate.
Alegerea chestorilor urmează aceeași procedură ca și cea pentru alegerea vicepreședinților.
