Linkuri accesibilitate

 
Parlamentul ucrainean confirmă legitimitatea lui Zelenski în fruntea Ucrainei. Alegeri, doar atunci când va fi „pace durabilă”

Parlamentul ucrainean confirmă legitimitatea lui Zelenski în fruntea Ucrainei. Alegeri, doar atunci când va fi „pace durabilă”


Președintele ucrainean Volodimir Zelenski în timpul conferinței de presă de la Kiev din 19 februarie
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski în timpul conferinței de presă de la Kiev din 19 februarie

Parlamentul Ucrainei a aprobat cu o majoritate covârșitoare o rezoluție care susține legitimitatea rămânerii în funcție a președintelui Volodimir Zelenski, afirmând constituționalitatea amânării alegerilor prezidențiale în timp ce țara este în război.

Parlamentul Ucrainei, Rada Supremă, a adoptat marți o rezoluție care prevede că se vor organiza alegeri abia după ce „a fost asigurată o pace cuprinzătoare, justă și durabilă” în țară.

Cei 268 de parlamentari prezenți marți au votat în unanimitate pentru aprobarea rezoluției, în timp ce 12 parlamentari au absentat.

Rezoluția a fost concepută de conducerea Radei Supreme, parlamentul ucrainean, ca o demonstrație simbolică de sprijin pentru Zelenski, al cărui mandat regulat s-a încheiat în mai.

Rezoluția de „sprijinire a democrației în Ucraina în fața agresiunii ruse” prevede că alegerile nu pot fi organizate conform legii marțiale, subliniind „nevoia de continuitate a conducerii” în astfel de circumstanțe.

Săptămâna trecută, președintele american Donald Trump l-a acuzat pe Zelenski că este un „dictator” pentru că nu a organizat alegeri în ultimii ani, preluând astfel retorica propagandei ruse privind ilegitimitatea lui Zelenski la conducerea țării invadate total de Rusia pe 24 februarie 2022.

Trump a susținut, de asemenea, că liderul ucrainean ar mai avea o rată de susținere de doar 4% în sondaje, preluând din nou retorica propagandei ruse. Conform unui sondaj realizat luna aceasta de Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev, Zelenski are o susținere de 57% în rândul populației ucrainene.

Chiar dacă aceasta este în scădere de la nivelul de 90% imediat după invazia Rusiei, acesta este un semn că Zelenski „își menține legitimitatea”, a spus institutul.

Președintele rus Vladimir Putin este singurul responsabil pentru imposibilitatea organizării „alegerilor libere, transparente și democratice” în Ucraina, cu participarea observatorilor internaționali, se arată în rezoluție.


„Legea marțială în Ucraina, introdusă ca răspuns la invazia pe scară largă a Rusiei, nu permite alegeri conform Constituției Ucrainei a Ucrainei. În același timp, poporul ucrainean este unit în opinia că astfel de alegeri ar trebui să aibă loc după sfârșitul războiului", a declarat parlamentul.

„Rada Supremă reamintește încă o dată că președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a fost ales în alegeri libere, transparente, democratice. Mandatul său nu este pus în discuție de poporul ucrainean sau de Rada Supremă”, se arată în rezoluție.

Documentul face referire și la articolul 108 din Constituția Ucrainei, potrivit căruia șeful statului în exercițiu rămâne la putere până la preluarea mandatului următorului președinte ales.

Rusia a propagat în mod repetat acuzația că Zelenski este ilegitim, pentru a discredita prezența sa în fruntea statului pe care l-a invadat.

Afirmația falsă se bazează pe premisa că primul mandat al lui Zelenski trebuia să se încheie pe 20 mai 2024. Dar invazia pe scară largă a Rusiei și declararea ulterioară a legii marțiale în Ucraina fac imposibilă organizarea alegerilor, iar mandatul său a fost prelungit, ceea ce avocații constituționali spun că este permis de legea ucraineană.

De altfel, într-o țară supusă neîntrerupt bombardamentelor, cu o cincime de teritoriu controlat de ruși și câteva milioane de ucraineni răspândiți în toată lumea din calea invaziei rusești, rezultatele ar fi nerelevante, spun aceștia.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG