Rușii înstăriți caută de multă vreme o mai mare siguranță financiară și modalități de a călători mai ușor folosind așa-numitele pașapoarte de aur și programe de vize în paradisuri fiscale precum Cipru și Malta.

Însă mai multe restricții economice și de circulație internaționale impuse după invazia pe scară largă a Kremlinului în Ucraina au dat naștere unei piețe rusești înfloritoare pentru obținerea unui al doilea pașaport, mai aproape de casă: cel al fostei republici sovietice Kârgâzstan.

Nu toată lumea din mica țară muntoasă este mulțumită de acest lucru.

„Bloggerii ruși spun în batjocură: «Uite, poți cumpăra cetățenia kârgâză, este foarte ușor de făcut, plătești aici, obții cetățenia»”, a declarat Dastan Bekeșev, un deputat kârghâz de opoziție, în timpul unei audieri parlamentare luna trecută.

Datele guvernamentale obținute de serviciul kârgâz al Europei Libere (RFE/RL) arată că numărul cetățenilor ruși care au obținut pașapoarte kârgâze a crescut brusc începând cu 2022, anul în care Rusia și-a lansat războiul total împotriva Ucrainei.

Deși aceste cifre rămân mici în comparație cu cei aproximativ 7 milioane de locuitori a Kârgâzstanului, tendința a coincis cu creșterea unei piețe online înfloritoare care îi ajută pe ruși să obțină cetățenia kârgâză și a stârnit îngrijorări cu privire la posibila fraudă și corupție - ca să nu mai vorbim de imaginea țării.

„Toată lumea își bate joc de noi. Ei spun: «Ce fel de guvern este acesta?»”, a declarat un alt politician de opoziție kârgâz, Emil Toktoșev, la audierea parlamentară de luna trecută.

Reclamele în limba rusă de pe Facebook, YouTube și aplicația de mesagerie criptată Telegram prezintă ușurința și avantajele obținerii unui pașaport kârgâz pentru ruși, inclusiv mai puține restricții de călătorie și acces la programe de vize „de aur” în țări terțe din care rușii au fost excluși după 2022.

Alte beneficii promovate includ rusa ca a doua limbă oficială și „stabilitatea politică” într-o țară văzută de mult timp ca un bastion al democrației într-o vecinătate autoritară, deși președintele kârghâz, Sadîr Japarov, a reprimat presa, societatea civilă și criticii săi, din 2020, de la preluarea puterii.

Costul declarat pentru aceste servicii variază, ajungând până la 20.000 de dolari, iar câțiva dintre brokeri promit obținerea rapidă a unui nou pașaport kârgâz în termen de trei până la șase luni.

Oficialii kârgâzi spun că acest termen poate varia în funcție de momentul depunerii cererii de către solicitant și au sugerat că au mâinile legate, deoarece aceste companii sunt înregistrate în Rusia. Însă atât Bekeșev, cât și Toktoșev și-au exprimat îngrijorarea față de eventuale acte de corupție în legătură cu promisa accelerare a procesului contra unor sume de mii de dolari.

„Autoritățile de aplicare a legii trebuie, de asemenea, să analizeze acest aspect. Cine se află în spatele acestor agenții? Poate că aceștia se află [în Kârgâzstan]. Poate că îi ajută cineva din cadrul organelor de aplicare a legii”, a declarat Bekeșev pentru serviciul kârgâz al RFE/RL.

Pentru a afla mai multe despre acest proces, redacția rusă de investigații a RFE/RL, Systema, a contactat mai mulți brokeri implicați în procesul de obținere a pașapoartelor kârgâze de către ruși. Nici unul dintre acești brokeri nu a declarat în mod deschis că ar fi vorba despre mită, deși unul dintre ei a menționat că banii ar putea într-adevăr să accelereze procesul.

„Pentru a-l obține cât mai repede posibil (pașaportul – n.r.) și pentru a trece prin acest proces fără dureri, ca să spun așa, trebuie să vă puneți de acord cu funcționarul care vă acceptă documentele”, a declarat brokerul, a cărui identitate RFE/RL nu o dezvăluie. „Trebuie să vă puneți de acord cu câțiva funcționari care vor analiza cazul dumneavoastră și care pot influența cu adevărat calendarul”.

În comentariile sale pentru serviciul kârgâz al RFE/RL, Bekzat Ibraimov, șeful adjunct al departamentului de înregistrare a populației din cadrul administrației prezidențiale, a negat orice posibilitate de corupție sau mită în acest proces.

„Cred că corupția este imposibilă. Dacă o singură persoană ar fi responsabilă de luarea deciziilor, dacă solicitanții ar avea de-a face cu o singură persoană, atunci poate că ar putea apărea corupția. Dar aici, procesul trece prin mai multe etape. Nici nu-mi pot imagina cum ar putea să apară corupția. Ceea ce spun ei nu este adevărat”, a declarat Ibraimov.

În timpul dezbaterii parlamentare din ianuarie, Ibraimov s-a referit la brokerii ruși care fac publicitate pașapoartelor kârgâze ca fiind niște „escroci”.

„În primul rând, se pare că aceste agenții oferă doar servicii de consultanță”, a declarat Ibraimov pentru serviciul kârgâz al RFE/RL. „Solicitanții vin la noi direct, fără intermediari”.

Exodul rușilor

Sute de mii de ruși au emigrat de la invazia Kremlinului în Ucraina din februarie 2022, inclusiv emigranți economici și cei care au fugit de recrutare și de represiunile politice în creștere.

Kârgâzstanul a înregistrat o creștere notabilă a numărului de cetățeni ruși care au solicitat și primit cetățenia acestei țări, după invazie. Numărul beneficiarilor a crescut de la numai 400 în 2021 la 1.122 în anul următor, apoi la 5.373 și 7.122 în 2023 și, respectiv, 2024, conform datelor guvernamentale.

Mulți dintre acești noi cetățeni erau etnici kârgâzi cu pașapoarte rusești, inclusiv cei care s-au întors acasă după începutul războiului din Ucraina. Mai mulți au declarat pentru serviciul kârgâz al RFE/RL că autoritățile ruse i-au împiedicat să plece din cauza faptului că erau eligibili pentru recrutare.

Printre cei care au obținut cetățenia kârgâză după invazie se numără elitele politice și de afaceri ruse, conform listelor cu noii cetățeni ai acestei țări publicate anterior de administrația prezidențială.

Printre ei se numără fostul guvernator al regiunii Tver, Dmitri Zelenin; Kirill Kaiem, un înalt responsabil al centrului de inovare Skolkovo, controlat de stat; precum și soția și fiul lui Iuri Petrov, un deputat al partidului de guvernământ al lui Putin, Rusia Unită, care e pe lista sancțiunilor americane ca răspuns la agresiunea rusă împotriva Ucrainei.

Un alt rus sancționat care a obținut un pașaport kârgâz după invazia în Ucraina, din 2022, este Ilia Gambașidze, șeful Agenției de Design Social, o companie cu sediul la Moscova care, potrivit Washingtonului, a condus campania de propagandă la comanda Kremlinului.

O scurgere de documente obținute de Schemes, redacția de investigații a serviciului ucrainean al RFE/RL, a dezvăluit detalii interne ale operațiunii lui Gambașidze, care a urmărit să discrediteze Ucraina și aliații săi occidentali, încercând în același timp să stimuleze sprijinul pentru partidele politice de extremă dreaptă din Uniunea Europeană.

Omul de afaceri rus Vladislav Bakalciuk a obținut și cetățenia kârgâză. Într-un mesaj pe Telegram despre pașaportul său kârgâz, anul trecut, acesta a publicat o fotografie în care apare împreună cu fosta sa soție, Tatiana Bakalciuk, fondatoarea și directorul general al gigantului rus de retail online Wildberries, precum și cu Japarov. Mai târziu, în același an, Wildberries l-a acuzat pe Vladislav Bakalciuk de implicare într-un schimb de focuri mortal în apropierea birourilor companiei.

În temeiul unei legi din 2014 pe care guvernul rus a folosit-o pentru a persecuta jurnaliștii și criticii Kremlinului, cetățenii ruși sunt obligați să informeze autoritățile dacă dețin un pașaport sau un permis de ședere străin.

Zelenin, Kaiem, Petrov și Gambașidze nu au răspuns solicitărilor de comentarii cu privire la motivele pentru care au decis să obțină pașapoarte kârgâze. Bakalciuk a declarat public că pașaportul său kârgâz îl va ajuta „să facă afaceri în această țară minunată și prietenoasă”.

Pentru rușii născuți înainte de prăbușirea Uniunii Sovietice, un acord cvadrilateral cu Kârgâzstan, Kazahstan și Belarus oferă o procedură simplificată de obținere a celui de-al doilea pașaport din aceste țări, care îi scutește de obligația de a locui mai întâi în respectiva țară.

Datele exclusive obținute de serviciul kârgâz al RFE/RL arată o creștere bruscă a numărului de ruși născuți înainte de 21 decembrie 1991 - data dizolvării Uniunii Sovietice - care solicită și primesc pașapoarte kârgâze în temeiul acestui acord, după începutul războiului din Ucraina.

În cele din urmă, președintele kârgâz, Japarov, este cel care dă aprobarea finală pentru noile cetățenii. Administrația sa a încetat în 2023 să facă publice numele noilor cetățeni.

Ulugbek Șukurbekov, șeful comisiei pentru cetățenie din cadrul administrației prezidențiale, a declarat pentru serviciul kârgâz al RFE/RL că solicitanții de cetățenie sunt supuși unei verificări amănunțite și că nu are niciun contact direct cu aceștia.

„Toate documentele ajung la noi după ce sunt verificate de autoritățile competente. Nu avem niciodată un contact direct cu oamenii. Am contactat deja agențiile de aplicare a legii de două sau trei ori cu privire la această problemă. Am spus: «Există astfel de anunțuri, vă rugăm să efectuați verificările corespunzătoare»”, a declarat Șukurbekov.

Firmele rusești care oferă asistență pentru obținerea unui pașaport kârgâz au declarat pentru RFE/RL că faptul de a fi născut înainte de dizolvarea Uniunii Sovietice este o condiție prealabilă pentru angajarea lor. Companiile spun că nu oferă garanții de succes, iar câteva dintre ele au afirmat că lucrează în deplină legalitate.

Cu toate acestea, o altă firmă a indicat că, în cazul în care funcționarii kârgâzi locali nu sunt plătiți, procesul de aplicare se poate prelungi.

„Dacă nu plătiți, va trebui să așteptați mai mult de un an. În plus, nu vor stabili o zi și o oră anume [pentru depunerea documentelor]. Și dacă o fac, nu le vor accepta timp de o săptămână și le vor reprograma”, a declarat managerul unei companii.

„S-a rezolvat cu bani...”

Printre motivele pentru care cumpărarea cetățeniei îi irită pe unii parlamentari kârgâzi se numără dificultățile cu care se confruntă mulți etnici kârgâzi din străinătate în încercarea de a obține pașapoarte.

„Mă întreb de ce unii oameni care nu au trăit niciodată în Kârgâzstan primesc rapid cetățenia, în timp ce kârgâzii noștri adevărați - nu”, a declarat Bekeșev la audierea parlamentară de luna trecută.

Deputatul Cinghiz Ajibaev a declarat la o audiere parlamentară în decembrie că există femei care s-au căsătorit în Kârgâzstan „care nu pot obține cetățenia timp de 20-30 de ani”.

„Ele au copii și nepoți aici, dar, din păcate, nu au cetățenie”, a spus Ajibaev.

O femeie de etnie kârgâză a declarat pentru RFE/RL, sub rezerva anonimatului, că ea și cei doi copii ai săi au primit pașapoarte kârgâze după ce s-au mutat din Tadjikistanul vecin, dar că un șir de obstacole birocratice l-au împiedicat pe soțul ei să obțină și el un pașaport.

„Înainte de aceasta, am ajutat 15 persoane să obțină cetățenia kârgâză”, a declarat femeia, care are în jur de 60 de ani. „Totul s-a rezolvat cu ajutorul banilor.... Unii au așteptat un an, alții au așteptat chiar mai mult pentru un pașaport intern. Unii au fost norocoși și l-au primit în decurs de 6-8 luni”.

Bekzat Ibraimov, șeful adjunct al departamentului de înregistrare a populației din cadrul administrației prezidențiale, a declarat pentru RFE/RL că guvernul a adoptat măsuri pentru a facilita obținerea cetățeniei de către etnicii kârgâzi, dar a recunoscut că există încă probleme.

„De exemplu, etnicii kârgâzi care au cetățenie uzbecă trăiesc aici de mulți ani, dar pașapoartele lor [uzbece] au expirat.... Iar noi avem nevoie de un pașaport pentru a accepta dosarul. Acesta este motivul pentru care apar astfel de probleme astăzi”, a declarat Ibraimov.

Deputatul de opoziție Toktoșev a declarat pentru RFE/RL că el și colegii săi le-au cerut autorităților de aplicare a legii să ia măsuri drastice în privința posibilelor fraude de pe piața online rusă a pașapoartelor kârgâze, dar nu au primit încă un răspuns.

„Dacă ei fac publicitate deschisă și vând pașapoartele noastre, atunci nu le vând degeaba”, a spus Toktoșev. „S-ar putea să aibă legături aici”.

Articol scris de Kubatbek Aibashov, Kubat Kasymbekov, Anton Bayev, Carl Schreck și redacția Systema, cu contribuția corespondentei RFE/RL Riin Aljas.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.