De la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, factorii de decizie occidentali au dezbătut dacă presiunea diplomatică și sancțiunile ar putea convinge China să-și limiteze sprijinul pentru Moscova.
Dar războiul intră în al cincilea an, iar sprijinul Chinei a crescut, oferind Rusiei o linie vitală de salvare economică prin achiziții de energie, minerale critice pentru producția de drone și un flux constant de bunuri cu dublă utilizare precum microelectronică și echipamente industriale, au declarat oficiali europeni de rang înalt pentru RFE/RL.
„De aceea avem un dialog constant cu chinezii pentru a-i îndruma spre acest punct inevitabil”, a spus un diplomat UE sub protecția anonimatului.
Oficialii și analiștii care au vorbit cu RFE/RL spun că China a încetat să ofere ajutor militar direct, dar a extins constant cooperarea economică, tehnologică și diplomatică cu Moscova.
Această relație tot mai profundă, spun ei, este probabil să crească și mai mult anul acesta și face ca eforturile guvernelor europene de a influența Beijingul să devină tot mai dificile.
Analiștii spun că oficialii chinezi au fost inițial îngrijorați de consecințele economice ale războiului, dar au concluzionat ulterior că conflictul avantajează Beijingul, menținând Europa concentrată pe Ucraina în loc de Asia.
Orice impact economic preconizat a fost, până acum, minim pentru Beijing, fiind limitat la rafinării de petrol mici și independente și companii private fără legături majore cu economia.
„China nu se așteaptă la consecințe majore pentru că încă nu a existat cu adevărat niciuna”, a declarat Eva Seiwert, analist senior la think tank-ul MERICS din Berlin, pentru RFE/RL.
„China știe că Europa probabil nu o va sancționa pe deplin și își propune să-și mențină sprijinul sub un prag care să nu declanșeze un răspuns mai amplu.”
Evitarea represaliilor complete occidentale
Din februarie 2022, Bruxellesul a adăugat companii chineze pe listele negre, considerându-le parte a lanțurilor de aprovizionare sau a fluxurilor financiare legate de eforturile Rusiei pe câmpul de luptă. Se așteaptă ca lista să se extindă și mai mult în viitorul pachet de sancțiuni al UE, care va fi făcut public pe 24 februarie, la patru ani de la invadarea Ucrainei.
O versiune preliminară văzută de RFE/RL arată că această listă conține mai multe entități chineze noi.
Dar aceste măsuri nu au redus sprijinul Chinei.
Chiar dacă India, un cumpărător de top de petrol rusesc, a început recent să-și reducă cumpărăturile, Beijingul a intervenit pentru a umple golul.
Potrivit firmei de analiză a datelor Kpler, importurile de petrol ale Rusiei către China au atins un nivel record în februarie, după ce au crescut în ultimele trei luni.
Benjamin Schmitt, cercetător principal la Kleinman Center for Energy Policy al Universității din Pennsylvania și la Perry World House, a declarat pentru RFE/RL că „pur și simplu nu au existat sancțiuni suficiente și nici nu a fost aplicat controlul exporturilor de tehnologie pentru a corespunde obiectivului declarat de a limita sprijinul Beijingului pentru Moscova.”
El a spus că această diferență reflectă o problemă mai veche: sancțiunile s-au extins mai repede decât capacitatea guvernelor occidentale de a le aplica.
„Asta înseamnă că impactul politicii sancțiunilor și al controalelor la export este adesea mult în urma sferei politicii privind sancțiunile adoptate de legiuitorii de ambele părți ale Atlanticului”, a spus Schmitt, fost oficial al Departamentului de Stat al SUA.
China reprezintă acum peste 40% din exporturile de petrol ale Rusiei și a devenit principalul furnizor de bunuri cu dublă utilizare prioritară.
Pe lângă asta, liderul chinez Xi Jinping a ajutat la contracararea presiunii diplomatice împotriva președintelui rus Vladimir Putin, interacționând cu acesta de 19 ori prin întâlniri față în față sau apeluri telefonice de la începutul invaziei la scară largă.
Artur Haritonov, președintele Ligii Liberal-Democrate din Ucraina, a declarat pentru RFE/RL că, datorită fluxului de bunuri și tehnologii din China, „Rusia poate continua acest război atât timp cât este necesar.”
Cele două țări au încercat, de asemenea, să ocolească sancțiunile occidentale prin mutarea comerțului în ruble și yuan. Oficialii ruși spun 99% din comerțul bilateral în 2025 a folosit cele două monede.
UE a evitat, de asemenea, sancțiuni sectoriale majore asupra Beijingului datorită legăturilor economice puternice dintre blocul comunitar și China.
Comerțul UE–China a atins aproximativ 785 miliarde de dolari în 2024, arătând de ce liderii europeni au fost precauți în privința sancțiunilor extinse asupra Beijingului.
Ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, a declarat pentru RFE/RL că acest lucru lasă Europa oarecum dependentă de China și forțată să aleagă între a-și proteja economia sau a „se împușca singură în picior” lovind mai dur China cu sancțiuni și controale la export.
Tsahkna a vizitat Beijingul în noiembrie ca parte a unei delegații estoniene și a spus că Tallinn și alte capitale europene continuă să preseze oficialii chinezi să-l influențeze pe Putin și acțiunile sale față de Ucraina.
Dilema Chinei
Oficialii europeni susțin că doar prin dialogul cu Xi pot spera să influențeze poziția sa în problemele de securitate.
„În toate dialogurile mele cu [ministrul chinez de externe] Wang Yi, în cel al prim-ministrului nostru cu Xi Jinping și chiar public, am spus mereu că ne așteptăm ca [Beijingul] să-și folosească influența”, a declarat ministrul portughez de externe Paulo Rangel pentru RFE/RL.
Însă, pe fondul tensiunilor comerciale cu Washingtonul, liderii europeni și-au intensificat recent angajamentul cu Beijingul, președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer călătorind deja în China anul acesta, iar cancelarul german Friedrich Merz urmează să viziteze China în această lună.
Președintele SUA, Donald Trump, este, de asemenea, așteptat să se întâlnească cu Xi în China în aprilie.
Wang a încercat să profite de orice deschidere diplomatică când a vorbit la Conferința de Securitate de la München pe 14 februarie și a spus că China nu este o parte implicată direct și „nu are ultimul cuvânt” în privința vreunei soluționări politice în Ucraina, dar că Beijingul „va oferi, în felul său, sprijinul nostru deplin pentru procesul de pace.”
Wang s-a întâlnit cu mai mulți oficiali europeni la München, inclusiv cu ministrul ucrainean de externe Andrii Sîbiga, care a declarat pentru RFE/RL că Kievul este „interesat să dezvolte în continuare această cale de cooperare reciproc avantajoasă” cu Beijingul.
China este principalul partener comercial individual al Ukrainei, cu 21 de miliarde de dolari în comerț anul trecut.
„China nu vrea să vadă Rusia învinsă, dar nici nu vrea să aibă o Rusie triumfătoare lângă ei”, a declarat Gunnar Wiegand, fost oficial de rang înalt al UE și membru la German Marshall Fund, pentru RFE/RL. „Așadar, nu vor să renunțe la legăturile lor cu Ucraina și totuși subliniază că susțin integritatea teritorială a Uchainei.”
Relația dintre China și Rusia s-a schimbat în ultimele decenii, de la rivalitatea Războiului Rece la o legătură mai strânsă sub Xi și Putin.
Oficialii occidentali spune că neîncrederea rămâne între Beijing și Moscova, dar opoziția lor comună față de presiunea occidentală depășește aceste diferențe.
„China nu salvează Rusia, dar în același timp nu salvează nici Ucraina”, a declarat Vita Holod, membru al consiliului Asociației Ucrainene a Sinologilor, pentru RFE/RL. „Este un fel de neutralitate strategică chineză.”
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
