PSD a vrut, în perioada Liviu Dragnea, să modifice prevederile privind răspunderea magistraților, dar ele au fost invalidate de Curtea Constituțională și criticate de organismele internaținale- Comisia de la Veneția, GRECO și Comisia Europeană. Liderul grupului PNL Virgil Guran, un apropiat al lui Ludovic Orban, ar putea merge în aceeași direcție.
În plină dezbatere în Senat privind solicitarea DNA de încuviințare a urmăririi penale a fostului ministru al Sănătății, Florian Bodog (PSD), liderul grupului PNL a lansat o nouă provocare pentru colegi: votarea unei legi privind răspunderea magistraților.
„Uneori e bine să taci, dar eu sunt unul dintre politicienii care a avut curajul să spună că există și abuzuri în justiție, avem nevoie de o lege a răspunderii magistraților, dar, din păcate, nu avem suficient curaj să facem acest lucru”, a spus Virgil Guran.
Surse din PNL au precizat pentru Europa Liberă că subiectul a fost discutat și în ședința Biroului Executiv al PNL. Și acolo, senatorul a cerut o lege privind răspunderea magistraților.
Virgil Guran recunoaște că nu s-a consultat cu ministrul Justiției, Stelian Ion. Îi cere însă curaj pentru a fi de acord cu o astfel de lege. Susține că a existat o astfel de consultare informală cu colegii din Coaliție, dar și cu cei din Opoziție.
„Nu văd de ce să nu susțină proiectul ministrul Justiției, dacă este de bună-credință. Există și mulți magistrați care își doresc o astfel de lege, s-au făcut abuzuri și împotriva magistraților. Dacă vorbești pe hol cu parlamentarii de la Putere și Opoziție, toți sunt de acord că este nevoie de așa ceva. Când intri în plen și sunt camerele de luat vederi, le piere curajul multora”, a declarat liderul senatorilor PNL pentru Europa Liberă.
Liberalul susține că demersul său nu este împotriva magistraților și are un „respect deosebit pentru justiție”.
„E singura categorie care nu are nici o responsabilitate. Toți răspundem de ceea ce greșim, mai puțin această categorie care este foarte importantă, are tot respectul nostru, dar trebuie să existe ca la orice entitate și reversul în cazul în care greșești”, a subliniat liderul grupului PNL din Senat.
Întrebat ce l-a determinat să susțină un astfel de proiect, Virgil Guran a menționat dosarele în care au fost implicați colegii săi de partid.
- „Hai să spunem cazul Dan Radu Rușanu. I s-a terminat cariera politică după ce i s-a întâmplat cu arest și tot. S-a dovedit apoi că este nevinovat”
- „Aduceți-vă aminte de cetățeanul care a stat 11 ani în pușcărie pentru omor și s-a dovedit că nu a fost el, a murit săracul când a ieșit din pușcărie”
- „Ludovic Orban, da? Nu a mai putut să candideze la Primăria Capitalei și s-a dovedit că e nevinovat”
Ce vrea liderul PNL din Senat și ce se întâmplă în Parlament
Ministrul Justiției a trimis în martie la CSM pachetul de legi privind justiția. Cu toate acestea, Virgil Guran crede că se poate discuta în afara acestui pachet despre o lege separată privind răspunderea magistraților.
Senatorul propune două variante de lucru: prima constă în scoaterea de la naftalină a unor proiecte depuse în urmă cu șase – șapte ani care să primească un vot rapid, iar a doua vizează depunerea unui proiect nou.
„Nu a avut nimeni curajul să le scoată, să discute pe tema aceasta”, a afirmat senatorul despre proiectele mai vechi.
Surse din apropierea lui Ludovic Orban au declarat pentru Europa Liberă că nu s-a discutat „nimic în Coaliție despre o nouă lege privind răspunderea magistraților”.
În timp ce unii liberali susțin că demersul lui Guran este pe persoană fizică, alții afirmă că se „testează apele” pentru a vedea care este reacția opiniei publice față de o astfel de temă.
Social-democrații sunt rezervați în a se pronunța pe subiect și spun că așteaptă ca PNL să aibă curajul să își asume un proiect de lege privind răspunderea magistraților.
PSD a trecut prin Parlament, în legislatura trecută, anumite modificări care vizau răspunderea magistraților, dar ele au fost declarate neconstituționale în 2018. PNL a atacat la CCR modificările aduse legii 303/2004
„Toate ideile privind modificarea legislației în domeniul justiției vor fi discutate în Coaliție și vor fi discutate cu ministrul Justiției. Pentru USR PLUS important este pachetul venit de la Ministerul Justiției pentru a corecta legislația din justiție, acolo ne concentrăm efortul. Aspectele privind răspunderea magistraților sunt de discutat într-un context mai larg și voi verifica cu domnul Guran dacă aspectele pe care le-a avut în vedere au fost deja incluse în propunerea care o să vină de la Ministerul Justiției”, a precizat liderul grupului USR PLUS din Senat, Radu Mihail.
Potrivit acestuia, nu este o problemă „de curaj” în Coaliție, ci trebuie discutat pe „elemente precise”.
Surse din grupul tehnic de lucru pe legile justiției, constituit în Parlament din membrii Coaliției de guvernare, au afirmat pentru Europa Liberă că „nu se pune problema” unui proiect separat privind răspunderea magistraților.
În noul acord semnat de liderii Coaliției se specifică ca deziderat „adoptarea legilor pe justiție până la final de an, cu respectarea principiilor din instrumentele internaționale ratificate de România, precum și cu recomandările formulate în cadrul mecanismelor europene: MCV, GRECO și Comisia de la Veneția”.
Ceartă în Coaliție din cauza legilor justiției
Noul pachet de legi privind justiția a generat deja un conflict în interiorul Coaliției. PNL l-a atacat pe ministrul Justiției și i-a reproșat că a trimis legile la CSM fără să existe o consultare prealabilă la nivelul Coaliției de guvernare.
După declanșarea conflictului, s-a decis ca la nivelul Coaliției să existe un grup de lucru care să discute acest pachet de legi.
Liberalii și-au exprimat nemulțumirile în forurile interne și au criticat și alte puncte din proiectul conceput la nivelul Ministerului Justiției.
Lucian Bode s-a plâns în Biroul Executiv al PNL de faptul că Poliția Judiciară trece de la Interne la Parchete. Ludovic Orban a afirmat că Poliția Judiciară ar trebui să acționeze în cadrul instituțional ierarhic al Poliției. În programul de guvernare se prevede însă ca Poliția Judiciară să ajungă la Parchete.
O altă nemulțumire din zona liberală se referă la modul în care ministrul Justiției dorește să se facă numirile în fruntea Parchetelor. Proiectul plecat de la Stelian Ion către CSM prevede avizul obligatoriu al Consiliului în cazul numirii șefilor marilor Parchete. În prezent, avizul este consultativ, iar președintele are ultimul cuvânt.
Mesajul lui Klaus Iohannis pentru noii procurori și judecători
Președintele a semnat astăzi decretele de numire în funcție a 129 judecători și 68 de procurori, absolvenți ai Institutului Național al Magistraturii.
În mesajul transmis, Klaus Iohannis le-a cerut noilor magistrați să aplice legea în mod egal tuturor, indiferent de poziție, funcție, avere sau statut social.
„Responsabilitatea dumneavoastră este una deosebită. Explicarea clară și argumentată a deciziilor luate, respectarea principiilor pe care se clădește un sistem judiciar într-un stat democratic, precum accesul la justiție, egalitatea în fața legii și soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil implică nu doar o responsabilitate de ordin legal, ci și una de ordin moral. Ca promotori activi ai unor valori care creează o cultură democratică, vă aflați în prima linie a apărării unor principii fundamentale. Fără justiție nu există un stat de drept și fără stat de drept cetățenii sunt supuși abuzurilor puterii”, se arată în mesajul prezidențial.
Facebook Forum