Mitropolia Moldovei și Bucovinei a amenajat spațiul din fața Catedralei Metropolitane din Iași în așa fel încât să existe un singur culoar pentru intrarea în biserică. Coada formată în aceste zile de credincioși a ajuns și la un kilometru.
Moaștele Sfintei Parascheva, sărbătorită în calendarul ortodox pe 14 octombrie, se află la Iași de 375 de ani. Ele au fost aduse în capitala Moldovei în vremea domnitorului Vasile Lupu și așezate în Biserica Sfinții Trei Ierarhi, ctitorită chiar de el.
Potrivit cronicilor bisericești, moaștele ar fi fost dăruite lui Vasile Lupu de Patriarhia de la Constantinopol după ce domnitorul moldovean s-a angajat să le achite turcilor toate datoriile pe care Patriarhia le avea la turci.
Moaștele au fost aduse în țară cu un hrisov semnat de Patriarhul Constantinopolului, Partenie, considerat astăzi garanția autenticității moaștelor, care nu au fost niciodată supuse unor analize științifice.
Parascheva s-ar fi născut în secolul al XI-lea în satul Epivat din Asia Mică, într-o familie creștină bogată, iar la 10 ani, în timpul unei slujbe, a fost impresionată de îndemnul hristic: „Oricine voieşte să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea sa şi să-mi urmeze Mie” și așa ar fi decis să urmeze calea religiei.
Povestea spune că și-a împărțit hainele săracilor, ceea ce i-ar fi nemulțumit pe părinții ei, iar apoi ar fi fugit de acasă pentru a merge la Constantinopol, unde s-a închinat la bisericile din capitala imperială, apoi la Ierusalim.
La 25 de ani s-ar fi întors acasă după o perioadă trăită în pustiu, iar doi ani mai târziu a murit fiind îngropată la malul mării.
Tradiția creștină spune că un păcătos a fost îngropat în apropiere de mormântului Paraschevei, iar sfânta s-a arătat în vis unui localnic căruia i-ar fi cerut să-i mute rămășițele. Astfel ar fi fost descoperit trupul ei neputrezit iar moaștele duse la o biserică în care au rămas două secole.
Apoi, au fost mutate, pe rând, la Târnovo, Vidin, Kruşevaţ și Belgrad, de unde au fost luate în 1521 din cauza asediului otoman. De acolo au fost duse la Constantinopol, unde au rămas până la mutarea lor în Moldova.
Prima menţiune în limba română despre Sf. Parascheva datează din 1643 și provine din „Cartea românească de învăţătură a Mitropolitului Varlaam al Moldovei”, scrie revista Historia.
Pelerinajul, mai devreme
Racla cu moaștele Cuvioasei vor fi scoase afară din catedrală încă de vineri pentru a se evita o concentrare a închinătorilor de-a lungul a doar câteva zile, spune Mitropolia Moldovei
Evenimentul va avea loc în cadrul unei procesiuni, iar racla va fi depusă în baldachinul special amenajat, unde va rămâne timp de o săptămână, până pe 15 octombrie. Alături de racla cu sfintele moaște ale Cuvioasei, considerate ocrotitoarei a Moldovei, va fi și racla cu sfintele moaște ale Sfântului Gheorghe Pelerinul, cel a cărui canonizare a fost proclamată în 2018.
În anii precedenți evenimentul avea loc în preajma zilei de 14 octombrie atunci când este sărbătorită Sfânta.
Spre deosebire de anul trecut, când doar localnicii au avut acces, în acest an pelerinii din toată țara pot veni să se închine, cu respectarea, însă, a regulilor sanitare impuse de pandemie: purtarea măștii de protecție, dezinfectarea și păstrarea distanței între credincioși.
Deși cifrele sunt mult mai îngrijorătoare față de acum un an privind numărul zilnic de infectări și de decese, strategia autorităților s-a schimbat, poate și pentru că, între timp, mișcările antivacciniste au dobândit acoperire politică iar riscul radicalizării și ostilizării populației față de vaccinarea anti-Covid ar deveni, astfel, și mai mare.
Medicul Florin Roșu, manager al Spitalului de Boli Infecțioase din Iași declara încă de acum o săptămână pentru News.ro că lupta cu virusul a fost pierdută la Iași din cauza ratei scăzute a vaccinării la pachet cu cea ridicată a dezinformării.
Și primarul Iașului Mihai Chirica a spus că o decizie de interzicere a pelerinajului ar fi greșită pentru că ar „scoate la suprafață mișcări extremiste” și ar duce la „dezamăgirea unei populații care o dată pe an se întâlnește cu această taină”.
Inițial, primarul a spus că anul acesta „pelerinajul, într-o formă controlată împreună cu Mitropolia Moldovei și Bucovinei, se va face nu după buletin, ci după starea de sănătate, de vaccinare”, vrând a arăta o înmuiere a exigențelor din anul anterior.
Afirmația sa a fost susținută de premierul Florin Cîțu, care a spus apoi, seara, pe postul național de televiziune, că „pelerinii care doresc să intre în biserică ar trebui, teoretic, să prezinte dovada vaccinării sau a trecerii prin boală”, arătând că nu are o reprezentare foarte clară a evenimentului care nu are loc în biserică ci afară, spații diferite cu restricții diferite.
Cei doi oficiali au renunțat, însă, la orice restricție de acest fel, timp în care purtătorul de cuvânt al Mitropoliei, preotul Constantin Sturzu, a spus că mitropolia nu dorește „niciun fel de restricționare, pe niciun fel de criterii”. Și așa a rămas.
Reguli de accces
Ulterior, Mitropolia Moldovei și Bucovinei a anunțat și regulile care vor fi impuse pelerinilor ținând cont de contextul epidemiologic în care ne aflăm, măsuri menite să protejeze, în condițiile actuale, sănătatea pelerinilor.
- Va exista un culoar unic de acces către sfintele moaște, pe unde va putea intra câte o persoană, la distanță una de cealaltă. După ce vor trece de baldachinul în care se află sfintele moaște, printr-un culoar separat, pelerinii vor fi îndrumați către ieșirea din zona Ansamblului Mitropolitan.
- Credincioșii vor purta mască de protecție, iar cei care nu au vor primi de la voluntari.
- De-a lungul traseului pelerinilor vor exista dozatoare automate cu dezinfectant pentru mâini.
- Cei care doresc să se închine în Catedrala Mitropolitană o pot face tot pe un culoar unic de intrare, cu ieșire separată, pe care poate intra câte o persoană, astfel încât să se poată respecta regula distanțării fizice. Va fi un flux continuu doar pe acest culoar, așa că credincioșii nu se pot opri să stea în catedrală.
- Slujbele obișnuite din aceste zile se desfășoară nu în catedrală, ci în aer liber, într-o zonă special amenajată.
- În curtea Catedralei Mitropolitane se vor lua, de asemenea, măsuri pentru a se evita staționarea și orice fel de aglomerări de persoane.
Racla poate fi sărutată
Pe 14 octombrie 2021, ziua de prăznuire a Sfintei Cuvioase Parascheva, slujba va fi oficiată începând cu ora 9.30, pe un podium amplasat pe Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, în dreptul altarului Catedralei Mitropolitane.
În zonă vor fi amenajate culoare de acces pentru cei care vor dori să participe la slujbă și care, în număr restrâns, vor putea să intre în spații delimitate, astfel încât să nu se creeze grupuri mari de persoane și să se poată păstra distanța recomandată de autorități. Slujba va putea fi urmărită și de la distanță pe câteva ecrane de mari dimensiuni amplasate în zonă.
Tot preotul Constantin Sturzu, organizator al evenimentului, a fost cel care a spus și că racla va putea fi sărutată sau atinsă de credincioşi, dar că aceasta va fi curăţată periodic.
Măsurile CNSU, ignorate. În România, un om moare de Covid la 5 minute
Potrivit ultimei hotărâri a Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU), la evenimentele și activitățile organizate în localitățile în care incidența cumulată a cazurilor este mai mare de 6 la mia de locuitori, este permis doar accesul persoanelor vaccinate sau care au trecut prin boală.
Joi, la Iași, incidența cazurilor de Covid era de 5,41 la mia de locuitori iar la nivel național de 6,21. Nu este greu de anticipat că în scurt timp incidența va atinge sau chiar va depăși 6 la mie. Cu toate acestea, primarul Mihai Chirica pare să fi renunțat extrem de ușor în fața impetuozității preotului organizator.
Potrivit raportului CNSU de joi, care a anunțat 288 de decese în ultimele 24 de ore, la mai puțin de 5 minute în România un om moare din cauza Covid.
Cercetătorul Octavian Jurma critică modul în care Biserica, în general, se raportează la pandemie și își gestionează mesajul către credincioși.
El spune că ar fi suficient ca liderii ei să le ceară oamenilor să se autoizoleze, ca într-un post, timp de o lună pentru ca virusul, acest „lup” care decimează „turma” să nu mai poată face victime.
„Autoritatea morală a bisericii lipsește cu desăvârșire din discursul public. Nu se spune ‘nu e creștinește să lăsăm, fraților, să moară oamenii. Hai să facem toți un post de 30 de zile. Biserica cere românilor să se autoizoleze. Să facem ceva, orice, să ne apărăm turma de acest lup care este Covid-19 și care o decimează efectiv în această perioadă’ .”
Nu este prima oară când, dinspre Biserică pornind, se iau decizii care ignoră normele adoptate de autorități pentru evitarea răspândirii virusului.
Anul trecut, în luna mai, contrar recomandărilor făcute de autorități dar și de conducerea BOR, care a recomandat amânarea acestei rânduieli bisericești, arhiepiscopul Tomisului, IPS Teodosie, a împărtășit mai mulți copii cu aceeași linguriță.
Tot anul trecut, în luna martie, el a împărtășit peste 100 de credincioși, în plină pandemie, ignorând și restricții și pericolul răspândirii virusului, sfidând deciziile luate de conducerea Bisericii Ortodoxe Române.
Preotul Paul Palencsar: Incidența crește prin cei care duc în mână icoane și cruci
Rata de incidență ajunge să crească și prin intermediul celor care, din rândul bisericii, fac îndemnuri iresponsabile la încălcarea regulilor de protecție, spune preotul și jurnalistul Paul Palencsar.
„Din păcate, incidența crește prin cei care duc în mână icoane și cruci. E o trădare a creștinismului și a mesajului evanghelic. E cu totul străină această atitudine duhului hristic, pe care Sfânta Parascheva l-a urmat întru totul.”
El spune că nu oamenii care vin în fața raclei cu „speranțe și dragoste” trebuie judecați, pentru că, pentru unii dintre ei Sfânta este ultima lor speranță. „Poate ar trebui să ne punem în locul lor și să ne imaginăm cum e să fii sărac, umil, hăituit, într-un stat corupt și toxic și apoi să ți se ia și ultima speranță”.
Dacă, însă, statul român „ar fi aplicat cum trebuie în ultima perioadă toate măsurile și restricțiile pe care chiar el le-a emis în fața a ceea ce înseamnă Covid 19, poate că și acești oameni care vin la Sfânta Parascheva, de multe ori cu o pregătire intelectuală precară – dovadă că de multe ori cad victime unor personaje toxice care trădează mesajul evanghelic -, poate că nici acești oameni nu ar fi atât de rigizi, de încrâncenați să ajungă la raclă cu orice preț”, este de părere preotul.
El s-a arătat întristat de mesajele pe care unii teologi și lideri de opinie le transmit, prin care îndeamnă de fapt la sinucidere, susținând diverse terorii ale conspirației.
„Nicăieri în Sfânta Evanghelie Hristos nu-și îndeamnă apostolii la sinucidere în masă. Îi trimite la jertfă, să propăvăduiască Evanghelia pe tot Pământul, dar nu-i trimite la sinucidere. Citesc, crucindu-mă, îndemnuri la sinucidere pe conturi ale teologilor, ale liderilor spirituali, lideri de opinie în comunitățile lor, chiar clerici care îndeamnă la nevaccinare, la nepurtarea măștii, care spun că pandemia este o înscenare a ocultei mondiale și tot felul de teorii ale conspirației, care nu au niciun fundament nici în viața reală, nici în teologie”, spune teologul.
„Să nu uităm că suntem toți copiii lui Dumnezeu iar dacă nu ne iubim aproapele și nu-l protejăm și nu ne protejăm, atunci tot drumul nostru spre Sfânta Parascheva și sărutarea raclei ei sunt fără folos, în zadar”, a conchis preotul Paul Palencsar.
