„Sumele aprobate în bugetul asigurărilor sociale de stat pentru plata drepturilor de pensie, până la sfârșitul anului, sunt insuficiente”, scrie în nota de fundamentare a proiectului de hotărâre ajuns pe masa miniștrilor în ședința de Guvern de joi, 21 noiembrie.
În august 2024, cu puțin înainte ca noua lege a pensiilor să intre în vigoare iar pensiile mărite să intre în plată, minstrul de Finanțe, Marcel Boloș, dădea toate asigurările că există banii pentru plata acestora.
„Aceşti bani sunt cuprinşi în buget, îi avem, deci plata drepturilor privind pensiile va avea loc pentru că aceşti bani există atât în bugetul de venituri şi cheltuieli al României, în bugetul de stat, cât şi în vistieria noastră”, declara atunci Marcel Boloș, conform Agerpres.
Ministrul Finanțelor mai afirma că „banii urmează a fi viraţi la timp tuturor românilor care beneficiază de aceste creşteri ale pensiilor după procesul de recalculare care a avut loc. (…) Nu s-a pus problema ca aceste resurse să stea sub semnul instabilităţii, adică să existe vreun risc ca aceste drepturi ale românilor să nu fie achitate.
„Sunt banii cuprinşi în buget. Să stea liniştiţi toţi românii, că aceste drepturi se achită la data care este stabilită de către Casa Naţională de Pensii”, mai declara Marcel Boloş.
Calculele făcute de Ministerul Muncii, înainte de plata pensiilor din ultima lună a anului, arată însă altceva.
De ce nu au ajuns banii?
Ministrul Muncii dă vina pe Guvern
Ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu, a explicat în ședința de Guvern de joi de ce nu-i ajung banii pentru pensii.
În luna septembrie, la rectificarea bugetară, din subvenția dată de la bugetul de stat pensiilor au fost tăiate aproape 2,5 miliarde de lei.
„Noi, Ministerul Muncii, am avut bani în buget la acel moment. Ministerul Finanțelor a dispus o rectificare negativă de 2,45 miliarde. Motiv pentru care, astăzi, vom avea 1,6 miliarde din Fondul de Rezervă. Calculele au fost perfecte, toți banii pentru pensii au fost în buget”, a declarat Simona Bucura Oprescu.
Ce s-a întâmplat, de fapt, în septembrie.
Bugetul asigurărilor sociale de stat pe 2024, aprobat prin Legea bugetului de stat, a fost de 135,2 miliarde de lei. Din această sumă, 115 miliarde proveneau din veniturile estimate din contribuțiile de asigurări sociale (CAS), iar 20 de miliarde de lei reprezintă subvenția de la bugetul de stat.
La rectificarea din septembrie, veniturile din contribuții au fost rectificate pozitiv cu 1 miliard de lei, dar din subvenția dată de la bugetul de stat s-au tăiat 2,5 miliarde.
„Bugetul asigurărilor sociale de stat aferent sistemului public de pensii pe anul 2024 se majorează la venituri cu suma de 1.041.492 mii lei prin majorarea veniturilor curente cu suma de 3.495.279 mii lei și diminuarea subvențiilor de la bugetul de stat cu suma de 2.453.787 mii lei, iar la cheltuieli se majorează cu suma de 1.061.833 mii lei la credite de angajament și cu suma de 1.041.492 mii lei la credite bugetare”, prevede articolul 3 al Ordonanței de Urgență 114 privind rectificarea bugetară.
Este ceea ce a explicat acum Simona Bucura Oprescu, ministrul Muncii.
Bugetul statului vs. fondul de rezervă
Fondul de rezervă este gândit a fi folosit în situațiile excepționale, când trebuie luate decizii în timp scurt și nu mai pot fi parcurse procedurile legale - dezbatere publică și vot parlamentar.
Prin Ordonanța de Urgență din 14 septembrie 2023, Guvernul a decis că, din fondul de rezervă, se pot aloca și bani pentru cheltuielile de personal, cu asistența socială ori contribuția aferentă proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile. Iar alocarea de pe 21 noiembrie face parte din excepțiile adăugate.
De ce a luat Guvernul din subvenția alocată de la buget doar ca, două luni mai târziu, să dea bani de la rezerva de stat?
„Ca să mascheze deficitul bugetar”, spune Florin Cîțu, fost premier al României.
„Aveau de raportat Comisiei Europene, era înainte de alegeri, trebuiau să anunțe un deficit mai mic. Și au tăiat din subvenția pentru pensii, banii ăia nu s-au dus mai departe, deficitul a scăzut”, explică el pentru Europa Liberă.
„La final și banii din rezervă vor conta la deficit, dar nu mai contează”, mai adaugă Florin Cîțu.
La finalul anului, alegerile se vor fi întâmplat deja.
Guvernul Ciolacu a alocat diferitelor instituții din subordine, în perioada septembrie 2023 - ocombrie. 2024, prin fondul de rezervă, 65 de miliarde de lei (13 miliarde de euro). Adică 11% din întregul buget pe 2024.
Prin această metodă, Executivul a cheltuit de două ori mai mult decât toate guvernele de la intrarea României în UE până în 2023.
Cât costă pe lună recalcularea pensiilor?
Noua lege a pensiilor a însemnat, în prima lună de aplicare, un efort bugetar de aproape 2,5 miliarde de lei. Pensia medie a crescut în septembrie, față de august, cu aproximativ 500 de lei, adică cu aproximativ 21% – sub estimările Guvernului. Ea rămâne de șase ori mai mică decât o pensie specială medie.
În august 2024, cu câteva zile înainte de intrarea în vigoare a noii legi, ministrul Finanțelor estima că statul va cheltui în plus până la finalul anului, cu majorările de pensii, în jur de zece miliarde de lei. Iar calculele făcute atunci par să fi fost corecte.
În septembrie 2024, aproape cinci milioane de oameni au primit pensii de stat. Lor li se adaugă beneficiarii de pensii de serviciu (speciale) – 11.777 – și de pensii sociale, acordate celor cu venituri totale sub 1.281 de lei, adică 927.977 de persoane.
În total, aproape 5,9 milioane de români depind lună de lună de banii care vin de la buget.
În august 2024, pensia medie în sistemul de stat a fost de 2.293 de lei, cu 21,75% mai mare decât în luna precedentă.
După recalculare, în septembrie, pensia medie a crescut la 2.792 de lei.
Efectul: aproximativ 200.000 de oameni au trecut de pragul de 1.281 de lei – care îi califica la pensie socială – și au intrat în contingentul de pensii de stat.
Au fost afectați de scăderea pensiilor după recalculare pensionarii care au beneficiat de legi speciale și care au avut stagii mici de cotizare. Noua formulă de calcul, bazată pe contributivitate și stabilitate în sistem, i-a dezavantajat.
Veniturile lor lunare vor rămâne, însă, aceleași, dar nu vor mai beneficia de indexări și alte majorări până când pensia calculată după noua lege nu va ajunge la nivelul celei în plată.
Pensiile cresc, din noul, de la anul. Punctul de referință, bază a calculului pensiilor după noua lege, este prevăzut să crească cu 10 lei, până la 91 lei.
„Înseamnă că vom avea o creștere procentuală de 12,1% a valorii punctului de referință”, a precizat ministrul Simona Bucura Oprescu, în ședința de Guvern.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
