Linkuri accesibilitate

Piața pensiilor private încearcă să iasă de sub presiunea taxei pe lăcomie. Ce se întâmplă cu banii din Pilonul II ?


Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a dat un pas înapoi și a spus că OUG 114 va fi modificată

Piața pensiilor private este sub presiune – economistul-șef al BNR a atras atenția că administratorii de fonduri private ar da semnale că ar putea ieși din piață, în timp ce consilierul premierului pe probleme de economie susține că fondurile de pensii au avut randamente sub rata inflației.

După întâlnirea de la Guvern între reprezentanții băncilor și ministrul de Finanțe, Orlando Teodorovici, și reprezentanții fondurilor de pensii speră că Ordonanța de urgență 114 se va modifica. Ministrul Teodorovici a sugerat că Guvernul ar putea reveni asupra ordonanței, însă nu este clar pe care dintre cei afectați de măsurile acesteia îi va liniști Guvernul.

În privința investitorilor în fondurile de pensii, care administrează Pilonului II, există temerea că, dacă nu se modifică prevederile care îi privesc din OUG 114, s-ar putea retrage. Dincolo de strategiile de negociere, Europa Liberă și-a propus să analizeze ce se va întâmpla dacă pleacă fondurile care administrează Pilonul II de pensii?

Nu este clar ceea ce s-ar întâmpla cu cele 10 miliarde de euro pe care le au cei aproape 7,5 milioane de români, în ipoteza în care toate cele șapte societăți care administrează fondurile de pensii private s-ar retrage din România, fiindcă nu există un cadru legal care să reglementeze acest scenariu, au declarat surse din piață pentru Europa Liberă.

Până acum, în cazul în care un administrator de pensii private părăsea România, fondurile administrate de acesta erau împărțite între societățile rămase pe piață.

De altfel, sub auspiciile OUG 114, în ipoteza că ar rămâne un singur administrator de pensii, acesta ar putea prelua suma totală investită în acest sector, de circa 10 miliarde de euro, ar trebui să aibă o capitalizare de un miliard de euro. Sursele Europei Libere au explicat că și în condițiile în care ar exista un fond dispus să investească o asemenea sumă, foarte mare, veniturile ar fi reduse, ceea ce ar face o astfel de investiție nerentabilă.

Dar se pare însă că nu există o soluție prevăzută pentru cazul în care toți administratorii de fonduri de pensii private s-ar retrage din România.

Nu este un capriciu să ai mai multe piloane, nu subminezi statul, e o variantă complementară pe o perioadă lungă de timp
Dan Suciu, purtător de cuvânt BNR

Pe de altă parte, puțini sunt românii care s-au înghesuit să opteze pentru Pilonul I de pensii în detrimentul Pilonului II, așa cum dă posibilitatea ordonanța 114. Practic, în cazul celor care aleg această variantă, contribuțiile viitoare sunt direcționate integral către Pilonul I, în timp ce banii acumulați la pensia privată până în momentul exprimării acestei opțiuni rămân în administrarea fondului de pensii privat până când titularul ajunge la vârsta pensionării. Mai mult, sumele pot crește, chiar dacă nu mai sunt depuneri în Pilonul II, ca urmare a randamentelor obținute de investițiile făcute de fondurile de pensii private.

Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României, a explicat că o eventuală retragere a fondurilor de investiții ar atrage după sine două mari probleme. În primul rând, este vorba de faptul că pilonul I, al pensiilor de stat, nu va fi capabil să susțină toate pensiile din România pe termen lung.

„În 15-20 de ani va ieși la pensie generația decerețeilor, deci numărul de pensionari va crește, în timp ce numărul de salariați tot scade. Nu poți să susții pensiile doar din pilonul I. Nu este un capriciu să ai mai multe piloane, nu subminezi statul, e o variantă complementară pe o perioadă lungă de timp”, a argumentat, pentru Europa Liberă, Dan Suciu.

Pe de altă parte, el atrage atenția că, în acest scenariu pesimist, piața de capital ar fi puternic afectată, pentru că fondurile de pensii private sunt cei mai mari investitori la bursă.

Dincolo de nefuncționarea Pilonului II, pe care ar produce-o o eventuală plecare a fondurilor de pensii, piața de capital va trece printr-o situație dificilă, pentru că fondurile de pensii sunt principalii investitori. Încercăm să aducem BVB la statutul de piață emergentă. Dacă pleacă fondurile de pensii, se clatină tot proiectul pentru ar pleca principalii investitori. Există astfel un risc de macrostabilitate de aceea este interesată BNR” , a argumentat Dan Suciu.

Valentin Lazea, economistul-șef al Băncii Naționale a României, spunea că există semnale din partea celor șapte societăți care administrează fondurile de pensii private că ar lua în calcul retragerea din România. Efectele OUG 114, prin care sunt prevăzute și reducerea comisioanelor și majorarea capitalului social, par să se resimtă tot mai mult și în cazul administratorilor de fonduri private. „Un efort financiar mare pentru un câștig inexistent”, a punctat Lazea.

„Tăierea comisioanelor de aproximativ cinci ori este benefică pentru participant, fără doar și poate. Dar pe de altă parte, aceste cerințe de capital absolut nerealiste sunt de natură să facă orice investiție în acest sector nejustificată. Sigur că, în aceste condiții, acționarii se văd văduviți de randamentele pe care așteptau să le obțină și se întreabă în ce măsură mai este sau nu oportună prezența lor în România”, a declarat, pentru Europa Liberă, Radu Crăciun, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).

Reprezentanții APAPR au demontat, prin cifre, declarațiile lui Darius Vâlcov, consilierul pe probleme economice al premierului Dăncilă. El a spus, într-o emisiune la postul public de televiziune, că fondurile de pensii private „nu sunt investitori” și că au randamente la jumătate față de titlurile de stat, și, mai ales, sub rata inflației.

Radu Crăciun atrage atenția că fondurile de pensii private sunt mari investitori pe bursă: „Pentru o țară ca România, care este într-o lipsă cronică de capital, existența unei acumulări de echivalentul a 10 miliarde de euro este una extrem de importantă de natură a finanța companiile românești și dacă ne uităm la investițiile care au fost făcute pe bursă în companiile nou listate (...). Aceste listări probabil nu ar fi avut la fel mult succes dacă nu ar fi avut niște investitori instituționali atât de importanți precum fondurile de pensii private”.

Pe de altă parte, potrivit unui comunicat al APAPR „randamentul total realizat de toate fondurile de Pilon II de la start (20 mai 2008) și până la finele anului 2018 a fost de 127,1%, adică un randament mediu anualizat de 8,03% pentru toată perioada de funcționare a Pilonului II. Acest indicator este cu mult peste rata totală a inflației din perioada analizată (36,3%), respectiv rata medie anualizată a inflației pentru exact aceeași perioadă (2,95%)”.

În plus, asociația atrage atenția că din cele 10,2 miliarde de euro administrate de Pilonul II, până la finalul lui 2018, peste 1,5 miliarde de euro reprezintă câștigul net obținut din investiții (fără a include aici comisioanele de administrare), bani care ajung la cei peste șapte milioane de români care contribuie la acest sistem.

Pe de altă parte, declarațiile de marți ale ministrului de Finanțe Eugen Teodorovici, potrivit cărora OUG 114 va fi modificată și e dispus la dialog cu băncile, lasă o rază de speranță și pentru administratorii de pensii private, care tot așteaptă modificări și în cazul lor.

Multimedia

Florin Iordache laudă decizia excluderii Anei Birchall din PSD
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:22 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG