Dar nu posibilitatea acordată angajatului este ceea ce a stârnit nemulțumirea angajatorilor, de stat sau privați, cât faptul că decizia, spun ei, a fost luată cu ignorarea principiilor managementului resursei umane în cadrul companiilor private sau a autonomiei universitare în cazul mediului academic.
De altfel, proiectul ar fi fost lansat ori fără consultarea angajatorilor ori, așa cum spun reprezentanții patronatelor, cu ignorarea avertismentelor referitoare la anomaliile din proiectul de lege, chiar dacă reprezentanții guvernului spun altceva.
Reprezentanții patronatelor amintesc că au avertizat încă de acum două luni asupra problemelor din proiectul de lege adoptat miercuri de guvern și care urmează să fie trimis la dezbatere și adoptare Parlamentului.
Ei speră că la dezbaterile din comisiile de specialitate din parlament vor putea explica de ce consideră problematică ignorarea angajatorului în decizia unui angajat de a lucra până la 70 de ani.
Proiectul prevede și interdicția cumulării pensiei cu salariul pentru angajații pensionari ai statului. Aparent, cele două măsuri ar fi de natură să aducă bani la buget, dar analiza cazurilor particulare arată că se pierd bani la bugetul de pensii.
În primul rând, ambiția de a aduce bani în plus la buget prin posibilitatea întârzierii vârstei de pensionare nu ar aduce decât beneficii parțiale pentru sistem, spun angajatorii afectați. De exemplu, vârstnicii care cotizează o fac în deserviciul tinerilor care ar putea contribui, de asemenea, luându-le locul.
Radu Burnete: Decizia de prelungire a termenului de pensionare trebuie să fie a instituției
Pentru directorul executiv al confederației patronale Concordia, Radu Burnete, guvernul nu are dreptul să intervină în managementul resurselor umane dintr-o firmă sau companie.
„Decizia ar trebui să fie a instituției, pentru că altfel e foarte greu să-ți imaginezi care sunt toate scenariile posibile. Or, noi vedem pe piața muncii că totul depinde: de sector, de persoană, de compania respectivă. Ar trebui mai multă granularitate (flexibilitate – n.r.) la nivelul legii. Eu reprezint mediul privat, cred că instituția e cea care ar trebui să decidă unde e și unde nu e cazul” să fie prelungită vârsta de pensionare, spune Radu Burnete.
El crede că „e o problemă reală că angajatorul nu are ceva de spus, aceasta e o greșeală”, pentru că pot exista situații în care angajatul își dorește să lucreze, dar el să nu mai fie apt să o facă, iar atunci angajatorul trebuie să intervină și să poată spune: „după 65 de ani este foarte dificil să-ți mai faci slujba.”
Cea mai mare dintre probleme, spune directorul confederației patronale, este impredictibilitatea și perturbarea unui circuit de angajări pentru care se fac planuri din vreme și care, în aceste condiții, este aruncat într-o incertitudine totală.
Pentru companiile care au angajați mulți, apare o problemă foarte mare în privința managementului resursei umane.Radu Burnete
„Pe de altă parte, cea mai mare problemă din punctul nostru de vedere, la care nu au fost atenți inițiatorii, deși le-am atras atenția, este faptul că impun angajatorului să accepte, iar angajatul poate reveni asupra deciziei, azi să se pensioneze, mâine să nu se pensioneze. Pentru companiile care au angajați mulți, apare o problemă foarte mare în privința managementului resursei umane. Pentru că tu tot timpul ai 1-2% din forța de muncă care se pensionează, ai niște planuri în vigoare: vin tineri să ocupe posturile, se mută oamenii de la un departament la altul, ocupă pozițiile superioare eliberate, adică este un flux destul de natural pe care dacă-l perturbi ai probleme foarte mari. Și cred că la acest nivel vor fi foarte multe efecte pe care nu le poți prevedea când introduci genul acesta de incertitudine într-un sistem. Noi le-am atras atenția încă de acum două luni, de când am văzut prima oară proiectul, că nu e în regulă odată ce ai ales să nu te pensionezi să revii. Trebuie să fie o perioadă fixă, determinată cât ai făcut prelungirea, ca să știe și compania ce are de făcut.”
Problema nu e așadar prelungirea perioadei de muncă, ci lipsa de predictibilitate. „Inclusiv la nivelul colegilor se creează o așteptare: că cineva eliberează un post și urmează să-l ocupe altcineva. Lucrurile acestea se întâmplă, sunt naturale, ba promovezi, ba nu promovezi”, spune Burnete.
„Degeaba prelungim vârsta de pensionare, dacă tinerii nu intră în sistem”
Directorul confederației spune că ideea în sine de a permite și celor de peste 65 de ani să mai lucreze este bună și că, oricum, era posibilă și până acum.
„Dar noi în România avem un șomaj foarte ridicat în rândul tinerilor. Deci, degeaba prelungim vârsta de pensionare dacă tinerii nu intră în sistem și nu progresează. Pierzi contribuții în cealaltă parte a spectrului și nu rezolvi problema (contribuției la bugetul de pensii – n.r.). Lucrurile trebuie destul de bine calibrate și gândite și de aceea spun că este nevoie de granularitate. Sunt companii la care lucrul acesta e dorit, dar sunt alte zone în care nu e o ideea foarte bună și acolo nu ar trebui ca statul să intervină peste deciziile angajatorilor.”
El le dă dreptate celor din spațiul universitar, care au lansat joi un protest împotriva proiectului adoptat de guvern.
„Tind să fiu de acord cu cei din lumea universitară, medicală, a teatrelor care spun că extindem domnia personajelor influente care au foarte multă putere în domeniul medical, universitar, cultural și acolo poate că nu ar fi fost rău să gândim o excepție ca oamenii aceștia tineri care vor să reformeze și în universitate și în medicină să ajungă mai repede la butoane. Eu nu spun să nu mai poți profesa: poți fi în continuare medic, să ai niște ore, dar să dai drumul hățurilor administrative. Mi se pare că de la un punct încolo aici ar merita un pic de reflecție suplimentară.”
Rectorul Daniel David (UBB): Ni se aruncă în aer toate strategiile, ni se calcă în picioare autonomia universitară
În acest moment, și fără legea adoptată miercuri de guvern, dar prin Legea Educației Naționale există posibilitatea ca seniorii care ajung la 65 de ani să primească prelungire ca titulari, fără să se pensioneze, pe baza unor analize de oportunitate și de calitate, spune rectorul Universității Babeș Bolyai, Daniel David.
„Cei care se pensionează pot la rândul lor să aibă în continuare colaborări cu universitatea, în regim de plată cu ora, prin contracte anuale, pentru activități educaționale sau didactice. Deci, altfel spus, seniorii buni au variante să rămână și în acest moment în sistem. A apărut această lege care, fără să ne consulte, vine cu ideea că se poate face prelungirea până la 70 de ani, numai pe baza interesului angajatului, fără ca angajatorul să aibă nimic de spus”, spune rectorul UBB.
Daniel David spune că admite până și faptul că „într-o societate modernă trebuie să schimbăm vârsta de pensionare și treptat să o ducem spre 70 de ani” și spune că înțelege proiectul guvernului tocmai ca pe o „etapă intermediară din acest demers” pentru că guvernanții nu au vrut să înceapă direct cu modificarea vârstei de pensionare și au găsit aceste variații intermediare.
„Dar ar fi trebuit să se gândească că nu pot fi toate instituțiile tratate la fel. Nu poți trata o universitate ca pe o fabrică pentru că ea are, în primul rând, autonomie. Deci trebuie să aibă un cuvânt de spus în anumite reglementări care i se aplică și, în al doilea rând, este ghidată de competitivitate. Intră în competiții și cu alte universități. Spre exemplu, la Universitatea Babeș-Bolyai, am avut un program managerial pe patru ani. În acel program am avut o componentă majoră de resursă umană. M-am gândit câți colegi se vor pensiona, câți vor rămâne în sistem, câți tineri voi aduce pe locurile eliberate fără să afectez bugetul. Ei, acum, peste noapte, totul mi se dă peste cap. Aș fi putut accepta și acest lucru dacă mi s-ar fi dat o perioadă de tranziție. Existau modalități pe care și noi le-am fi înțeles, din care am fi câștigat toți, dar le făceam într-o manieră sănătoasă. Așa, ni se aruncă în aer toate strategiile, ni se calcă în picioare autonomia universitară iar apoi suntem întrebați de ce nu suntem printre primele 1.000 de universități din lume”, a conchis rectorul UBB, Daniel David.
Deficit de 16 miliarde la bugetul de pensii
Anul acesta, deficitul la bugetul de pensii a atins suma record de 16 miliarde de lei și este în creștere. Avertismentul a fost lansat chiar de ministrul Muncii, Raluca Turcan, în urmă cu o lună.
„Deficitul la bugetul de pensii are anul acesta un nivel îngrijorător, de 16 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că de la bugetul de stat, din banii colectați, din taxe și impozite, se transferă în bugetul de asigurări sociale, unde se strâng banii din contribuțiile de asigurări sociale ale celor care muncesc astăzi și această sumă, din nefericire, dacă noi nu reformăm sistemul, va crește (...). Oamenilor nu li s-a spus că realmente, în România, ca să poți să plătești pensiile consistent, ca să nu ajungi la inflație, la scăderea puterii de cumpărare, trebuie să așezi acest sistem pe niște baze stabile”, spunea pe 31 mai, într-o emisiune televizată, ministrul Muncii.
Numai că proiectul adoptat miercuri de guvern este departe de a duce la reformarea sistemului și cu atât mai puțin de a-l așeza pe baze stabile, avertizează cei care trebuie să-l pună în aplicare, cu riscul unor sancțiuni severe dacă nu o fac.
Angajații pot rămâne în câmpul muncii până la 70 de ani, la cerere, dar bugetarii pensionați nu vor mai putea cumula pensia cu salariul, potrivit proiectului de lege adoptat miercuri de guvern.
Angajaţii din sectorul public care sunt şi în pensie au obligaţia ca în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii să opteze: fie îşi continuă activitatea până la 70 de ani, cu suspendarea pensiei, fie suspendă contractul de serviciu şi intră în pensie.
„Pentru cei care nu şi-au exprimat această opţiune în termenul prevăzut există două tipuri de consecinţe: încetarea de drept a contractului individual de muncă, a raportului de serviciu sau a actului de numire şi recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de pensie, ca urmare a neîndeplinirii obligaţiei de a opta între pensie şi salariu", a spus oficialul MMPS.
Proiectul nu are avizul Consiliului Legislativ, iar premierul a spus miercuri seară, după adoptarea sa în ședința de guvern, că nici nu este necesar pentru că ar fi opțional.
Guvernul aduce ca argument pentru întârzierea vârstei de pensionare „fructificarea experienţei angajaţilor ajunşi în pragul legal al vârstei de pensionare”, prin vocea ministrului Muncii Raluca Turcan.
De asemenea, ministrul Turcan spune că proiectul a parcurs etapele transparenţei decizionale, consultărilor publice cu partenerii sociali, cu asociaţiile reprezentative precum şi cu reprezentanţii categoriilor profesionale vizate și că au fost preluate unele observaţii formulate de ministere, care ţine cont de decizii ale CEDO şi ale Curţii Constituţionale.
Angajatorii sunt de cu totul altă părere, și spun ori că le-a fost ignorată opinia, ori că, pur și simplu, nu au fost consultați.
În schimb, ei sunt obligați prin proiectul adoptat miercuri de guvern să-și informeze salariații cu privire la drepturile pe care le au prin acest act normativ, să înceteze raporturile de muncă dacă se constată neîndeplinirea de către angajat a obligaţiei de a opta între pensie şi salariu în termenul prevăzut, cu o sancţiune de 100.000 lei. De asemenea, trebuie informată casa de pensii competentă asupra situaţiei celor care au optat pentru menţinerea în activitate într-un termen de 30 de zile de la exprimarea opţiunii, sub sancţiunea unei amenzii de 10.000 lei.
Pe de altă parte, interdicțiile cumulării pensiei cu salariul au și excepții de care se bucură aleșii locali, parlamentari, membrii Curții Constituționale și ai Curții de Conturi, persoanele alese în funcții de autoritate sau demnitate publică sau cele pentru care durata mandatului este prevăzută de Constituție, personalul didactic de predare pensionat încadrat în regim de plata cu ora, membrii Academiei Române.
