Legea a fost votată cu 214 voturi pentru, 7 împotrivă şi 23 de abţineri.
Proiectul prevede uciderea, în 2024 și 2025, a 426 de urși bruni, pentru prevenție la nivel naţional, şi a 55 exemplare de urs brun, care reprezintă nivelul de intervenţie la nivel naţional.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii nr.407/2006, precum şi modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.81/2021.
Ce spune proiectul de lege
- Repartiţia exemplarelor de urs brun care urmează să fie ucise în baza cotei de prevenție pentru 2024 se face în funcţie de numărul atacurilor la adresa populaţiei, respectiv în funcţie de numărul şi valoarea pagubelor materiale generate de atacurile de urs brun centralizate la nivelul autorităţilor care răspund de vânătoare.
Pentru anii următori, se aprobă prin ordinul conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de vânătoare.
- Exemplarele din specia urs brun, care reprezintă cota de prevenţie la nivel naţional, pot fi recoltate, adică ucise, de vânători până la data de 31 decembrie 2024.
- Craniul şi blana de urs recoltate se evaluează conform metodologiei prevăzute de Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr.418/2005 pentru aprobarea metodologiei de evaluare a trofeelor de vânat, în conformitate cu metodologia Consiliului Internaţional de Vânătoare şi Protecţie a Vânatului, denumit în continuare C.I.C., în termen de 3 zile lucrătoare de la recoltare.
- În situaţia în care, din orice motive, se recoltează exemplare a căror blană a fost evaluată la mai mult de 400 puncte la care se pot adăuga maxim 5% din punctajul obţinut, atât blana, cât şi craniul aparţinând exemplarului în cauză se predau structurii teritoriale de specialitate a Gărzii Forestiere Naţionale în a cărei rază de activitate se încadrează locul unde s-a desfăşurat acţiunea de recoltare şi rămân în proprietatea statului.
- Autoritatea centrală care răspunde de vânătoare face cel puţin din 2 în 2 ani un studiu privind evoluţia populaţiei de urs brun în România.
Camera Deputaţilor a fost convocată luni în sesiune extraordinară pentru modificarea legislaţiei privind urşii, în urma tragediei din Munţii Bucegi, unde o tânără de 19 ani atacată de urs a murit după ce a căzut într-o râpă.
Premierul Marcel Ciolacu a anunţat săptămâna trecută o sesiune extraordinară pentru modificarea legislaţiei, după tragedia din Bucegi.
El a afirmat că a discutat cu ministrul Mediului şi cu preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, Alfred Simonis, şi a ţinut să precizeze că nu va fi dat liber la împuşcat urşii pe teritoriul României, fiecare cum doreşte, ci vor fi abordate zonele cu riscuri mari.
Ciolacu a mai arătat că, din discuţiile cu cei din domeniu, reiese că există o aglomeraţie de urşi, în anumite zone, pentru că nu mai au mâncare suficientă şi de aceea coboară în porțiunile în care sunt oameni.
Preşedintele Klaus Iohannis a reacţionat miercuri, din SUA, el afirmând că s-a ajuns prea departe şi că este foarte îngrijorat.
Iohannis a spus că l-a şocat evenimentul, mai ales că a fost şi el recent pe un traseu din Munţii Bucegi unde a avut loc tragedia. El a mai spus că problema cu urşii nu este una nouă.
Până acum, o ordonanță din 2021 permitea tranchilizarea, relocarea sau împușcarea urșilor atunci când aceștia pun în pericol comunități și ajung aproape de orașe sau sate.
În plus, în fiecare an, Ministerul Mediului stabilea un număr de urși care pot fi împușcați. Pentru anul acesta, cota permisă a fost de 220 de exemplare.
Dintre ei, 140 pot fi vânați în cota de prevenție, iar 80 în timpul intervențiilor, când urșii pun în pericol comunitățile.
Ministrul Mircea Fechet a declarat săptămâna trecută că cifra este prea mică și că, în ordinul prin care va stabili cota de vânătoare pentru anul viitor, va propune creșterea ei.
Anul trecut, Ministerul Mediului a propus o cotă totală de 500 de urși bruni, însă s-a lovit de refuzul Academiei Române, al cărei aviz este obligatoriu, motiv pentru care cifra a fost redusă la 220.
Mircea Fechet nu crede că relocarea urșilor care se apropie de comunități – așa cum prevede legislația actuală – este o soluție. În opinia sa, asta nu ar face decât „să mute problema dintr-o parte, în alta”.
„Singura soluție eficientă este cea legată de împușcare sau de eutanasiere a acestora”, a declarat Fechet. Din Munții Bucegi – unde a avut loc tragedia de marți (9 iulie) – au fost relocați în ultimii ani în jur de 100 de urși, argumentează acesta.
Abordarea ministrului Mediu este similară cu cea a predecesorului său, Tánczos Barna, cel care a propus, anul trecut, în ultima zi de mandat, acea cotă de vânătoare de 500 de urși bruni respinsă de Academia Română.
REPER: PNL, PSD, AUR şi UDMR, corul populist al vânătorilor care vor trofee, nu să rezolve problema reală
Partidul REPER consideră că decizia luată în Parlament favorizează interesele vânătorilor de trofee şi pe cele ale „camarilei Coaliţiei pasionată de vânătoare, în detrimentul siguranţei cetăţenilor şi al conservării faunei.”
Potrivit REPER, „PSD, PNL, UDMR şi AUR, în goana după trofee, aleșii au ignorat cu bună știință legislaţia în vigoare şi justul echilibru care trebuie păstrat între măsuri pentru protejarea vieţilor omeneşti, ocrotirea unor specii şi securizarea habitatului lor natural”.
„Azi, Parlamentul a legiferat pentru vânători şi în niciun caz pentru protejarea vieţilor oamenilor şi apărarea bunurilor acestora," a declarat deputatul REPER Alin Prunean, membru în comisia de specialitate.
REPER spune că tragediile din ultimii ani sunt rezultatul direct al pasivităţii autorităţilor.
Ministerul Mediului şi celelalte instituţii responsabile au eşuat în implementarea Planului naţional de acţiune pentru conservarea populaţiei de urs brun, elaborat încă din 2018.
Experții partidului spun că, de fapt, cauzele reale ale conflictului om-urs sunt ignorate sistematic. „Ministerul Mediului şi Parlamentul (cei care au votat) refuză să vadă cauzele reale pentru care urşii ajung în comunităţi”, spune REPER, care le numește:
- gestionarea defectuoasă a deşeurilor în zonele afectate;
- invadarea habitatului natural al urşilor;
- neaplicarea cotelor de prevenţie şi intervenţie prevăzute de lege.
REPER propune următoarele soluţii:
- implementarea urgentă a gestionării corecte a deşeurilor în zonele vizate;
- acţiuni de reducere a invadării habitatului ursului;
- aplicarea imediată a cotelor de extracţie şi intervenţie deja legiferate şi campanii intensive de educaţie pentru populaţie.
„Soluţiile sunt cele identificate de experţi de-a lungul timpului şi multe se regăsesc în prevederile legislative existente. Ceea ce lipseşte este voinţa politică de a le implementa, pentru că viaţa oamenilor nu este, pentru acest Guvern, o prioritate”, spune Prunean.
REPER face apel la autorităţile competente să îşi asume responsabilitatea şi să acţioneze „în interesul cetăţenilor, nu al grupurilor de interese”.
„Vânătoarea de trofee NU este o soluţie sustenabilă şi NU elimină de o manieră consistentă şi previzibilă situaţiile în care viaţa şi proprietatea unor cetăţeni este pusă în pericol”, conchide partidul.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
