Linkuri accesibilitate

Soluția autorităților după ce o tânără de 19 ani a fost ucisă de un urs în Munții Bucegi? Gloanțele


Victima a fost ucisă de un urs în timp ce urca Jepii Mici/Munții Bucegi.
Victima a fost ucisă de un urs în timp ce urca Jepii Mici/Munții Bucegi.

O tânără de 19 ani a murit marți, pe 9 iulie, după ce a fost atacată de un urs pe traseul Jepii Mici din Munții Bucegi. Imediat după tragedie, ministrul Mediului a venit cu soluția: uciderea mai multor urși decât permite legislația în prezent.

La începutul acestei săptămâni, Diana Cazacu (19 ani) a aflat că a luat Bac-ul și a decis să plece într-o scurtă vacanță.

A ales Munții Bucegi.

Marți, împreună cu prietenul ei, Diana a urcat din Bușteni pe Jepii Mici – unul dintre traseele preferate ale iubitorilor de munte din România, a căror destinație sunt Babele și Sfinxul.

Munții Bucegi, fotografiați în 2023.
Munții Bucegi, fotografiați în 2023.

„Am vorbit la ora 11:00 fără un sfert cu ea și mi-a zis că pleacă pe munte, cu prietenul ei. I-am spus, «Dia, nu pleca, că o să mă stresez până mâine cand ajungi înapoi. Vezi că sunt urși care au pui, sunt prăpăstii foarte periculoase acolo”, își amintește Laura Zaharia, mama Dianei, ultima discuție cu fiica ei.

Temerile femeii s-au adeverit. Pe traseu, în apropiere de Valea Spumoasă, unde se află una dintre cele mai frumoase cascade din Bucegi, Diana și prietenul ei s-au întâlnit cu un urs.

Fata a fost sfârșiată de animalul sălbatic. Partenerul ei a sunat la 112 și a anunțat tragedia. El a fost salvat de o echipă de la Salvamont, însă Diana a fost găsită fără suflare într-o râpă din apropiere.

Urmează ca medicii să stabilească dacă ursul care a ucis-o pe Diana era sau nu turbat.

„Vom face examen anatomo-patologic şi în vederea depistării virusului rabic”, a declarat, miercuri, pentru News.ro, directorul DSVSA Prahova, George Stratulat.

Autoritățile care au ajuns la fața locului au decis împușcarea ursului, deoarece acesta i-ar fi atacat pe salvatori când încercau să ridice trupul victimei. Polițiștii au deschis, conform procedurilor, două dosare penale: unul pentru ucidere din culpă și altul pentru braconaj cinegetic.

Potrivit legii, eutanasierea unui urs brun se poate face doar în interiorul localităților și dacă acesta pune în pericol viața celor care intervin. Nu e clar cum va fi interpretat, din punct de vedere juridic, acest caz.

Ministrul Mediului: Singura soluție eficientă este împușcarea

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, spune pentru Europa Liberă că România are o problemă cu gestionarea populației de urși bruni și că singura soluție pentru reducerea acesteia este împușcarea sau eutanasierea lor.

Ursul brun este specie protejată în România, ceea ce face ca împușcarea acestuia să fie permisă doar în situații excepționale.

O ordonanță din 2021 permite tranchilizarea, relocarea sau împușcarea urșilor atunci când aceștia pun în pericol comunități și ajung aproape de orașe sau sate.

În plus, în fiecare an, Ministerul Mediului stabilește un număr de urși care pot fi împușcați. Pentru anul acesta, cota permisă a fost de 220 de exemplare – adică atâția urși pot fi uciși în 2024.

Dintre ei, 140 pot fi vânați - iar legea numește acest lucru prevenție, iar 80, în timpul intervențiilor - când urșii pun în pericol comunitățile.

Ministrul Mircea Fechet spune că cifra este prea mică și că, în ordinul prin care va stabili cota de vânătoare pentru anul viitor, va propune creșterea ei.

Mircea Fechet, ministrul Mediului.
Mircea Fechet, ministrul Mediului.

Anul trecut, Ministerul Mediului a propus o cotă totală de 500 de urși bruni, însă s-a lovit de refuzul Academiei Române, al cărei aviz este obligatoriu, motiv pentru care cifra a fost redusă la 220.

„Voi propune o cifră similară [500 - pentru 2025 - n.r.]. Am să am un dialog cu Academia Română, care, fără îndoială, are același interes pe care îl are și Ministerul Mediului și Guvernul în ansamblul său, respectiv acela de a popula, de a proteja biodiversitatea, dar înțelegând în același timp că nimic nu e mai presus decât viața omului și că viața omului are întotdeauna prioritate. Din acest motiv, sunt convins că vom ajunge la un consens”, ne-a mai spus ministrul.

Mircea Fechet nu crede că relocarea urșilor care se apropie de comunități – așa cum prevede legislația actuală – este o soluție. În opinia sa, asta nu ar face decât „să mute problema dintr-o parte, în alta”.

„Singura soluție eficientă este cea legată de împușcare sau de eutanasiere a acestora”, punctează Fechet.

Din Munții Bucegi – unde a avut loc tragedie de marți – au fost relocați în ultimii ani în jur de 100 de urși, argumentează acesta.

Abordarea ministrului Mediu este similară cu cea a predecesorului său, Tánczos Barna, cel care a propus, anul trecut, în ultima zi de mandat, acea cotă de vânătoare de 500 de urși bruni respinsă de Academia Română.

Tánczos Barna a depus în Parlament un proiect de lege prin care propune ca acea cotă de vânătoare anuală să nu mai fie stabilită prin ordine de ministru, ci prin lege.

Propunerea lui e de anul trecut, cu efecte pentru 2023 și 2024, însă nu a fost încă adoptată de Parlament.

Barna, care în mandatul său a promovat de mai multe ori drepturile vânătorilor, a declarat pentru Agerpres: „Ne întrebăm câte persoane trebuie să mai moară, câte persoane trebuie să mai fie mutilate, câte persoane trebuie să ajungă la spital în urma atacurilor urşilor şi cât timp trebuie să mai treacă ca viaţa oamenilor să devină mai importantă pentru tot Parlamentul României decât viaţa unui exemplar de urs brun.”

În urma tragediei de pe Jepii Mici a reacționat și premierul Marcel Ciolacu, care a anunțat miercuri o sesiune extraordinară a Parlamentului pentru rezolvarea numărului mare de urși care ajung în comunitățile locuite de oameni. Data ședinței Legislativului nu a fost stabilită.

„Avem o aglomerație în anumite zone, urșii nu mai au mâncare suficientă și coboară [...] Vom cere o sesiune extraordinară ca să o trecem prin Parlament [...] Este evident că viața omului primează, dar nu va fi dat liber la împușcat urși pe teritoriul României fiecare cum dorește. Vor fi abordate zonele cu risc foarte mare”, a mai spus Ciolacu.

Urșii, o problemă pentru turiști?

Potrivit unui studiu realizat de Instititul Național de Cercetare-Dezvoltare în Agricultură „Marin Dracea” și Universitatea Transilvania din Brașov, populația de urs brun din România era acum cîțiva ani între 7.400 și 8.500 de exemplare.

Cifra, prezentată adesea și de Ministerul Mediului, a fost tot timpul contestată de activiștii de mediu.

Realitatea e că nimeni nu știe, cu adevărat, câți urși bruni sunt pe teritoriul României.

Ceea ce este de necontestat e că România are cea mai mare popuație a acestei specii protejate din Europa, dar și faptul că, în ultimii ani, nenumărați turiști au publicat pe rețele sociale imagini cu urși care cotrobăie prin tomberoanele orașelor de munte sau care stau pe marginea drumurilor montane în căutare de mâncare, unde sunt și hrăniți de către unii trecători.

Urșii de pe Transfăgărășan, o atracție turistică tristă și periculoasă
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:21 0:00

Mihai Staicu este președintele Asociația Ghizilor Montani din România și ține legătura cu peste 50 de ghizi care, în această perioadă, se află pe traseele montane din toată țară.

El crede că autoritățile se folosesc de tragedia Dianei pentru a readuce în discuție permisiunea vânătorii.

Prezența ursului pe traseele pe care el și ceilalți ghizi le fac e mai rară decât acum câțiva ani, spune Staicu.

„Eu, în ultimii ani, nu cred că m-am întânit de trei ori cu ursul, ceea ce este foarte puțin având în vedere câte trasee parcugem noi, multe nemarcate, izolate”, spune Staicu pentru Europa Liberă.

„Din tot ce am văzut eu în activitatea mea, incidentul este unul absolut izolat. Nu am auzit niciodată ca un urs să atace o persoană fără să fie agresat în vreun fel. În general, un urs se îndepărtează imediat de orice zgomot uman. Niciodată nu stă în zonă, nu e curios, nu vreau să vadă. Îi e frică de oameni.”

Mult mai radical față de intenția autorităților de a crește cota de vânătoare este Gabriel Păun, președintele ONG-ului Agent Green. El spune pentru Europa Liberă că „autoritățile, în loc să-și asume crima și sângele e pe mâna lor, vin cu soluția de a împrăștia gloanțe”.

Păun este de părere că nu împușcarea mai multor urși ar putea preveni incidentele, ci mai degrabă educarea populației, pentru a ști ce să facă atunci când intră în contact cu animalul.

„Ca biolog, specialist, cred că ministerul este constat în faliment științific. Eu sunt de părere trebuie să creștem cota de educație și știință că, noi oamenii, ne dăm deștepți, mai deștepți decât ursul. Ar trebui să replicăm modelele de succes din alte țări care au reușit prin educație a populației urbane și rurale să crească acest grad de coexistență și cu adaptare între urs și om”.

Arthur, un exemplar de urs brun ucis în 2021 de un prinț din Lichtenstein, în timpul unei vânători organizate în România.
Arthur, un exemplar de urs brun ucis în 2021 de un prinț din Lichtenstein, în timpul unei vânători organizate în România.

Cât despre cota de vânătoarea stabilită an de an de autorități, Păun spune că este un pretext pentru a da posibilitatea vânătorilor să împuște exemplare mari, masculi, nu neapărat urși care intră în contact cu comunitățile.

„Este pur și simplu o legalizare a unui plăceri bolnave, a unor oameni de a lua vieți fără apărare, nimic mai mult. Ministerul vrea în permanență să satisfacă acea industrie”.

Potrivit datelor ministerului Mediului, în ultimii 20 de ani, 26 de oameni au murit după ce au fost atacați de urs și alte 274 de persoane au fost rănite.

Între 2015 și 2021, statul a acordat despăgubiri de trei milioane de euro pentru pagubele create de urs.

Ce să faci dacă te întâlnești cu ursul

  • nu porni singur la drum, asigură-te că ai cel puțin un partener de drumeție; discutați, faceți zgomot, cântați ca să fiți auziți de animale sălbatice și să vă evite;
  • poartă la rucsac un Bear-Bell – clopoțel împotriva urșilor;
  • ceața și ploaia cresc riscul unei întâlniri cu ursul, evită să mergi pe munte în astfel de condiții;
  • împachetează mâncarea cât mai bine, astfel încât să nu miroasă prea tare;
  • nu mânca în locurile împădurite sau în cele despre care știi că sunt frecventate de urși;
  • când campezi, nu ține mâncarea în cort. Agață recipientul cu mâncare într-un copac la cel puțin 50-100 de m de cort;
  • e necesar să ai la tine un spray împotriva urșilor;
  • ursoaica cu pui este un real pericol, dacă ai fost atenţionaţi de existenţa ei, schimbă traseul;
  • dacă vezi un urs la mare depărtare, e bine să faci zgomot iar, dacă ai petarde, acestea pot fi foarte utile;
  • dacă te trezești cu ursul faţă în faţă, nu te panica. Poartă la gât un fluier, ursul este foarte sensibil la zgomot. Dacă nu ai un fluier, fă zgomot: țipă, bate din palme. Retrage-te încet, cu ochii la urs.

Sursa: Inspectoratul de Jandarmi Maramureș

În 2021, organizația WWF (World Wide Fund)-România a realizat în o hartă, bazată pe datele Ministerului Mediului, a habitatelor urșilor din România. Varianta interactivă o puteți viziona aici.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Ionuț Benea

    A intrat în presă dintr-un pariu și a rămas aici din convingere. A debutat în jurnalism în 2008 și a trecut prin redacții locale sau naționale importante, precum Ziarul de Iași sau Adevărul. A fost implicat în mai multe proiecte editoriale independente coordonate de Freedom House și Centrul pentru Jurnalism Independent.

    S-a alăturat echipei în 2021 ca senior-correspondent, funcție pe care o ocupă și în prezent. Din iulie 2021 până în ianuarie 2023 a fost redactor-șef al Europei Libere România.

    Din ianuarie 2023 ocupă poziția de senior-correspondent.

XS
SM
MD
LG