Linkuri accesibilitate

Peste 20 de partide anti-UE vor să intre în Parlamentul European


Montaj grafic cu liderii marilor partide eurosceptice din UE (Heinz Christian Strache din Austria, Marine Le Pen din Franța și Matteo Salvini din Italia) și sprijinitorul lor din umbră, Vladimir Putin

Tot mai multe formațiuni din state membre al UE contestă autoritatea Bruxelles-ului și declară, se revoltă împotriva regulilor Uniunii Europene și ar prefera să delege cât mai puține din atribuțiile naționale Uniunii.

Euroscepticismul a devenit de curând popular și în România, unde cel mai mare partid, PSD are poziții din ce în ce mai radicale. Au avut loc discuții între PSD și partidul radical al lui Matteo Salvini, dar și între PSD și Marine Le Pen. Euroscepticismul nu urmează însă clivajele politice clasice niciunde în Europa, după cum scrie AFP: unele partide de extremă dreapta nu pun sub semnul întrebării Uniunea Europeană, în schimb o parte a stângii radicale ar dori detaşarea de blocul comunitar.

Italia

Guvernul populist de la Roma s-a opus cu fermitate majorităţii partenerilor săi, blocând accesul refugiaţilor pe coastele italiene, şi s-a angajat într-o confruntare cu Comisia Europeană - încheiată cu un compromis - în legătură cu bugetul pe 2018. Coaliţia guvernamentală, formată din Liga lui Matteo Salvini (şase eurodeputaţi din 73) şi Mişcarea 5 Stele a lui Luigi di Maio (cu 11 eurodeputaţi), şi-a construit succesul pe un discurs antimigranţi şi anti-UE, renunţând totuşi la susţinerea ieşirii din zona euro.

Franţa

Frontul Naţional (cu 15 eurodeputaţi din 74), redenumit Adunarea Naţională, şi-a atenuat discursul antieuropean din timpul campaniei prezidenţiale din 2017, dar nu a renunţat la discursul antiimigraţie. Îi fac concurenţă şi alte mişcări cum sunt Debout la France (Franţa în picioare) sau Les Patriotes (Patrioţii), cu câte doi eurodeputaţi. În stânga eşichierului politic, Franţa nesupusă, cu trei eurodeputaţi, pledează pentru nerespectarea tratatelor europene în ce priveşte bugetul, fără a susţine ieşirea oficială din UE.

Marea Britanie

Euroscepticii sunt majoritari în Regatul Unit, dacă ținem cont de referndumul pentru Brexit din 2016 în care 52% dintre alegători au votat pentru părăsirea UE. Complicațiile Brexit-ului fac, însă, în mod paradoxal, ca britanicii să fie nevoiţi să participe la alegerile europene de la sfârşitul acestei luni. În momentul de faţă, din totalul celor 73 de eurodeputaţi britanici, o bună parte dintre cei 18 conservatori şi dintre cei 24 aleşi în 2014 sub sigla UKIP (Partidul Independenţei Regatului Unit) sunt ostili UE. Aceştia din urmă s-au dispersat, o parte rămânând în UKIP şi alţii alăturându-i-se liderului lor istoric Nigel Farage în noul său partid Brexit, aflat pe val.

Ungaria

Premierul ungar Viktor Orban şi-a axat campania electorală pentru Parlamentul European pe denunţarea instituţiilor europene. După ce a atacat în zadar cotele de refugiaţi la Curtea de Justiţie a UE, Orban face obiectul unei solicitări de sancţiuni din partea Parlamentului European, care îi reproşează abuzuri împotriva presei, a justiţiei şi a învăţământului superior. Partidul său Fidesz - care are în prezent 11 eurodeputaţi, din cei 21 ai Ungariei - a fost suspendat în martie din Partidul Popular European (PPE, dreapta).

Polonia

Guvernul conservator al PiS (Lege şi Justiţie, condus de Jaroslaw Kaczynski, cu 14 eurodeputaţi din 51) este ameninţat cu sancţiuni europene pentru nerespectarea statului de drept, în legătură cu reforma Curţii Supreme.

Cehia

Cu un preşedintele eurosceptic şi prorus, Milos Zeman, Cehia este condusă de premierul Andrej Babis, din partidul populist ANO (cu doi eurodeputaţi din 21, dar cu aproape 30% din voturi la legislativele din 2017). Babis s-a opus politicii UE privind imigraţia şi riscă să devină obiectul unei proceduri europene de sancţionare pentru conflict de interese legat de imperiul său industrial. Un partid de extremă dreapta eurosceptic, SPD (19 deputaţi din 200 pe plan naţional), are de asemenea ambiţia de a intra în Parlamentul European.

Austria

Liderul partidului de extremă dreapta eurosceptic FPOe, Heinz Christian Strache, este numărul 2 în guvernul condus de cancelarul conservator Sebastian Kurz. FPOe, care are trei eurodeputaţi din 18 şi o poziţie extrem de dură împotriva imigraţiei, a pus în schimb la sertar revendicările legate de ieşirea din UE şi din zona euro.

Danemarca

Partidul Popular Danez (trei eurodeputaţi din 13), formaţiune antiimigraţie şi care are în vedere ieşirea ţării din UE, susţine din exterior guvernul minoritar de centru-dreapta.

Estonia

Partidul eurosceptic de extremă dreapta EKRE, care a înregistrat un avans semnificativ la alegerile legislative din 3 martie, dar nu dispune de niciun eurodeputat, face parte din 24 aprilie din guvernul condus de centristul Juri Ratas.

Portugalia

Blocul de Stânga, care urmăreşte ieşirea din zona euro, dar nu şi din UE, şi Partidul Comunist, care susţine ieşirea din eurozonă şi eventual şi din UE, sprijină guvernul socialist, deşi nu iau parte la guvernare. Cele două au patru din totalul celor 21 de eurodeputaţi portughezi.

Finlanda

Partidul Adevăraţii Finlandezi (doi eurodeputaţi din 13), favorabil renunţării la euro, dar care şi-a lăsat deoparte programul antieuropean în timpul participării la guvern, între 2015 şi 2017, a înregistrat un succes remarcabil la legislativele din 14 aprilie, când a reuşit să ajungă pe locul doi, după social-democraţi, cu un discurs antiimigraţie şi climato-sceptic.


Germania

Formaţiunea anti-euro şi antiimigraţie Alternativa pentru Germania (AfD), creată în 2013, a obţinut 12,6% din voturi la alegerile legislative din 2017, bulversând jocul politic. Totuşi, din cauza unei serii de "defecţiuni", AfD, care a obţinut în 2014 şapte eurodeputaţi din 96 ai Germaniei, nu mai dispune în momentul de faţă decât de unul.

Suedia

Democraţii Suediei, cu doi eurodeputaţi şi o poziţie favorabilă ieşirii din Uniunea Europeană, joacă un rol de arbitru între cele două blocuri dominante, al stângii şi al dreptei.

Olanda

Partidul Libertăţii, anti-Islam, al lui Geert Wilders (PVV, cu patru eurodeputaţi) a devenit în 2017 cea de-a doua forţă din parlamentul olandez. PVV este concurat de Forumul pentru democraţie, care nu are eurodeputaţi, dar a reuşit să intre în Senat în urma alegerilor provinciale din martie, care determină indirect componenţa camerei superioare a parlamentului olandez.

Facebook Forum

Internațional - Multimedia

Huawei, gata să semneze un acord anti-spionaj
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:57 0:00
XS
SM
MD
LG