Peste 60 de primari, viceprimari și consilieri locali sau județeni declarați incompatibili de Agenția Națională de Integritate (ANI) au fost realeși la alegerile locale, dar au interdicție, potrivit legii, să ocupe o funcție eligibilă. Numele acestora apar pe o listă a ANI, dar care cuprinde doar candidații nu și cei care au fost aleși. Dacă instanța le va invalida mandatele, în localitățile respective se vor organiza noi alegeri. Majoritatea celor incompatibili sunt de la PSD, dar nu lipsesc nici PNL, Pro România, PMP, UDMR sau FDGR.
Printre acești 60 de aleși locali, care nu mai au dreptul să ocupe o funcție aleasă în următorii trei ani, ies în evidență câțiva primari de orașe, începând cu Astrid Fodor la Sibiu(FDGR) , Mirel Vasile Hălălai (PSD) la Teiuș, Dorel Dorobanțu (PSD) la Fundulea, Benonie Stefan (PSD) Aninoasa etc, dar cei mai mulți sunt aleși locali din comune mici, care trec pe sub radarul presei.
Pisica incompatibilității pasată între autorități
Cum au ajuns însă toți aceștia să candideze chiar dacă nu mai aveau dreptul să dețină funcția în cazul în care ar fi fost aleși? Și mai ales, de ce autoritățile statului nu fac publică situația înainte de scrutin, astfel încât alegătorii să știe că există riscul ca votul lor să fie zadarnic și alegerile să se repete?
Răspunsul este complicat, iar cei responsabili aruncă vina una pe alții. ANI susține că a trimis o listă cu 500 de candidați aflați în incompatibilitate la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) și că, teoretic, era de datoria ei să verifice și să comunice publicului. De partea cealaltă, AEP spune că problema nu e de competența sa și că doar ANI poate bloca o candidatură.
ANI s-a lăudat înainte de alegeri că a deschis pe site-ul său o secțiune dedicată exact problemelor de incompatibilitate ale candidaților la alegerilor locale, spunând că va fi o ”listă” a acestora. În fapt, era vorba de un motor de cautare în care alegătorii curioși puteau introduce numele candidatului și vedea dacă are interdicție de a mai ocupa o funcție publică timp de trei ani. Prea puțini au făcut-o, probabil, din moment ce aproape 60 de aleși locali aflați în situația aceasta au reobținut un nou mandat.
Pe de altă parte, situațiile sunt diverse, și există candidați care au o decizie a unei instanțe care le permite să candideze. Este cazul primarului PNL din Mihăilești, județul Giurgiu, despre care Europa liberă a mai relatat, reales acum în funție, dar și a primăriței din Sibiu, Astrid Fodor, care câștigat alegerile cu 43% pe listele Frontului Democratic al Germanilor din România (FDGR).
Astrid Fodor vede o lucrătură a adversarilor politici
Potrivit ANI, Astrid Fodor s-a aflat în incompatibilitate în perioada 2012 -2014, deoarece în calitate de viceprimar a făcut parte din Consiliul de administrație a două școli și are interdicție de trei ani de a mai ocupa o funcție publică aleasă după 2020. Interdicția este urmarea unei sentințe definitive a Înaltei Curții de Justiție. Imediat după publicarea ei, prefectul de Sibiu a semnat ordinul de încetare a mandatului de primar, pe care însă Astrid Fodor l-a contestat în instanță. Tribunalul Sibiu i-a dat câștig de cauză, motiv pentru care a putut candida.
Acum, Astrid Fodor spune pentru Europa liberă că ”este o mișcare politică”, iar ”decizia vine de la adversarii politici”. În situația în care nu i se va valida mandatul va face apel la Judecătoria Sibiu.
„Am o stare de nemulțumire și lehamite. Decizia ANI m-a luat total prin surprindere, nu mă așteptam. Poate nu mă lua prin surprindere dacă mă anunța când am depus candidatura. Să faci acum aceste demersuri este suspect, nu are nimic de-a face cu niște principii de drept și de morală. Nu s-a mai întâmplat niciodată așa ceva, de aceea ridică o serie întreagă de suspiciuni asupra echidistanței ANI. ANI nu are competențe să se amestece în procesul electoral, trebuia să o facă dinainte dacă ei considerau că e atributul lor. Este o situație neobișnuită, este o mișcare politică, dar m-am obișnuit. Eu cred că da, decizia vine de la adversarii politici. Dacă nu mi se validează mandatul, eu am posibilitatea să fac apel la Judecătoria Sibiu. În cinci zile trebuie să se judece. Dacă instanța consideră că efectele încă sunt valabile, atunci se vor relua alegerile”, a declară primarul ales al municipiului Sibiu pentru Europa liberă.
În ce-l privește pe primarul din Mihăilești, Mihai Dobre, acesta a închis telefonul când a auzit că întrebarea Europei libere, dar vicepreședintele filialei PNL Giurgiu, Toma Petcu, ne spune că ”nu e normal să lași un om să candideze, apoi să-i invalidezi mandatul”.
„ANI poate să ceară orice, nu este cea care decide, ci instanța. Dacă instanța a decis că domnul primar poate candida, la fel de bine cred că ar trebui să decidă că își poate exercita și funcția. Nu e normal să lași un om să candideze, depui eforturi, faci campanie, strici două-luni de zile din viața ta și te dedici acestei campanii să devii primar și apoi să ți se invalideze mandatul. Instanța ar trebui să decidă că poate să își exercite mandatul”, declară Toma Petcu pentru Europa Liberă.
Deputatul PNL a precizat că primarul a câștigat în instanță dreptul de a candida și crede că va rămâne primar după alegerile locale.
Toma Petcu a subliniat că viitorul Parlament va trebui să modifice legea pentru a nu se mai ajunge în asemenea „situații aberante”.
Ce urmează
”Potrivit dispozitiilor legale, validarea mandatelor se face, după caz, de către judecatoria în a cărei rază teritorială se află circumscripția electorală pentru care au avut loc alegeri, sau de către tribunalul în a cărui circumscripție se află unitatea administrativ-teritorială respectivă”, spune ANI într-un comunicat de presă.
Lista ANI ar trebui, teoretic, să ajungă împreună cu procesele verbale primite de la birourile electorale ale secțiilor de votare la instanțele care validează mandatele aleșilor locali.
Instanțele sunt cele care decid dacă validează sau nu un mandat, deși nu ar trebui să mai existe interpretări, pentru că legea e clară și există deja decizii definitive ale altor instanțe care au s-au pronunțat asupra incompatibiltății. Surse din ANI spun însă pentru Europa liberă că la alegerile precedente ”poți să numeri pe degete mandatele invalidate”.
