Linkuri accesibilitate

Laura Ștefan: ”Ne batem joc de lege, unii candidați au interdicție să ocupe un nou mandat”


Laura Ștefan, coordonatorul activităților anticorupție pentru „Expert Forum", susține că primarii sau consilierii care au primit interdicția de a ocupa o funcție publică pentru următorii trei ani nu ar trebui să aibă dreptul de a candida pentru un nou mandat.

Mai sunt doar trei zile până la votul din 27 septembrie, iar pe liste se află și candidați care au interdicție de a ocupa o funcție publică în următorii trei ani. Agenția Națională de Integritate a descoperit cazuri de incompatibilitate sau conflict de interese, confirmate de instanțe, iar unii primari sau consilieri nu mai au dreptul legal de a mai ocupa o funcție publică după alegeri. Cu toate acestea, alte instanțe de judecată le-au dat dreptul de a candida, spunând că acestora li s-a interzis doar dreptul de a ocupa mandatul, nu și drepturile electorale. Astfel, un primar incompatibil, dacă va câștiga alegerile, nu își va putea prelua mandatul obținut. Se va activa în aceste cazuri interdicția de a ocupa o funcție timp de trei ani, iar mandatul nu o să fie validat. Drept consecință, alegerile ar trebui reluate.

În campania pentru locale asistăm la un absurd electoral: existența unor candidați fără dreptul legal de a ocupa mandatul câștigat.

Situația existentă pleacă de la faptul că instanțele din România au dat decizii diferite în cazuri similare, fiind vorba de o interpretare neunitară a legii.

Surse din Agenția Națională de Integritate susțin că sunt peste o sută de astfel de cazuri la nivel național, de candidați care au interdicție pentru o perioadă de trei ani de a ocupa o funcție eligibilă. S-a ajuns astfel în situația în care, din cauza deciziilor diferite, să existe candidați care au interdicția de trei ani, dar să poată intra în competiția electorală. Cei care candidează nu au dreptul însă de a ocupa funcția câștigată, condiția fiind însă de a nu le fi validat mandatul.

Bani irosiți în alegeri. Unii primarii candidează, dar nu își pot prelua mandatul

Laura Ștefan, coordonatorul activităților anticorupție pentru Expert Forum, a declarat pentru Europa Liberă că legea este clară, iar persoanelor care au primit interdicția de a mai ocupa o funcție pentru următorii trei ani nu ar trebui să li se permită să candideze.

Ne place să aruncăm bani pe fereastră în alegeri unde candidează oameni ineligibili pentru funcțiile respective. Gândiți-vă că ne vom afla în situația în care am organizat alegeri, au participat persoane care nu își pot prelua mandatul și, după ce se termină alegerile, dacă au câștigat alegerile, acestea vor trebui reluate. Are vreun sens să pierdem vremea și să pierdem banii doar pentru că interpretăm într-un mod foarte formalist prevederea legală? Această chestiune ar trebui discutată mai mult în spațiul public, e absurd să ai o persoană care nu este eligibilă pentru funcția respectivă și ea să participe la alegeri ca și cum ar avea posibilitatea să își preia mandatul în cazul în care este aleasă”, a fost poziția Laurei Ștefan.

Potrivit acesteia, legea nu ar trebui să lase loc de interpretări dar, dacă există decizii diferite, textul legii ar putea să fie modificat pentru clarificări.

În mandatul 2016 –2020 a existat o situație controversată chiar în Parlamentul României. Un senator PSD de Giurgiu, Cristian Marciu, declarat incompatibil de Agenția Națională de Integritate, a avut mandatul validat în pofida deciziilor instanțelor. El a rezistat în Parlament, fără să existe o sancțiune împotriva sa în această perioadă.

Fostul președinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a anunțat în ianuarie 2020 că este suspect într-un dosar penal pentru abuz în funcție pentru că senatorul PSD a rămas în funcție, deși ANI a cerut din 2017 ca mandatul acestuia să fie invalidat.

„Acesta este respectul instituțiilor românești față de lege. Să nu ne mirăm că avem cetățeni care încalcă legea, atât timp cât instituțiile statului român încalcă legea. Ne batem joc și apoi discutăm cu emfază în diverse activități electorale despre stat de drept și democrație și respectarea legilor”, a avertizat Laura Ștefan într-o declarație pentru Europa Liberă.

Un primar traseist candidează în Giurgiu, dar are interdicție pentru următorii trei ani

Mihai Dobre este candidatul PNL pentru funcția de primar în localitatea Mihăilești din județul Giurgiu. În 2016, a candidat din partea PSD, anul acesta schimbând partidul.

Pe numele său există o decizie din 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care i se interzice să ocupe o funcție publică timp de trei ani după ce i se termină actualul mandat de primar. Agenția Națională de Integritate a reușit în primă fază să blocheze candidatura lui Mihai Dobre pentru un nou mandat, dar Tribunalul din Giurgiu a considerat că acesta are dreptul să candideze.

Interdicția prin care nu are voie să ocupe funcția de primar după alegerile din 27 septembrie a rămas valabilă, instanța i-a dat doar dreptul să candideze. În motivare, se precizează că nu i se pot interzice drepturile electorale.

Laura Ștefan consideră că decizia Tribunalului din Giurgiu este una „absurdă”.

ANI pregătește lista pentru invalidare mandate

Europa Liberă a încercat să obțină un punct de vedere oficial și de la Agenția Națională de Integritate. Reprezentanții ANI au motivat că nu doresc să ofere, în acest moment, o declarație pentru a nu influența campania electorală.

Surse din conducerea ANI au precizat că în instituție se centralizează lista candidaților care au interdicție pentru următorii trei ani, iar mandatul acestora urmează să fie invalidat în cazul în care au câștigat.

Cu toate acestea, există un document asumat de Agenția Națională de Integritate și obținut de Europa Liberă, prin care se precizează că „față de domnul Dobre Mihai urmează să curgă interdicția de trei ani prevăzută de articolul 25 din legea nr. 176/2010 de la momentul încetării de drept a mandatului de primar 2016 – 2020 și astfel, nu mai are dreptul de a ocupa nici una dintre funcțiile eligibile prevăzute de lege”.

Europa Liberă l-a contact pe primarul din Mihăilești pentru a-și exprima punctul de vedere, iar răspunsul acestuia a fost scurt: „adresați-vă ANI”. După acest mesaj a închis telefonul.

Un alt caz de primar care candidează pentru un nou mandat deși are interdicție de a ocupa o funcție publică este în județul Ilfov. Primarul din Clinceni, Adrian Budeanu, primit în noiembrie 2019 decizia că după finalizarea mandatului nu mai are dreptul să ocupe funcția pentru următorii trei ani. Budeanu candidează pentru un nou mandat în aceste alegeri.

AEP: Nu avem competență

Într-un răspuns oferit de ANI în cazul lui Mihai Dobre, se precizează că printre cei care vor lua măsuri în aceste cazuri se numără și cei de la Autoritatea Electorală Permanentă.

Pe această problematică, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) este lipsită de competență, Agenția Națională de Integritate fiind singura autoritate competentă în România în ceea ce privește incompatibilitățile și conflictele de interese. O simplă comunicare la nivelul AEP nu ar ține loc decât de înștiințare, nu de posibilitate de soluționare a unui astfel de conflict. ANI are posibilitatea legală de a constata că acel mandat nu poate să fie preluat în condițiile legii, iar persoanele interesate în invalidarea unor rezultate pot face contestație astfel lucrurile să devină în legalitate. Contestația se face la birourile de circumscripție care centralizează și validează candidaturile. Doar ANI poate bloca o candidatură dacă nu îndeplinește condițiile legale și încă o dată la validarea mandatelor de aleși, a precizat Constantin Mitulețu pentru Europa Liberă.

Parlamentul a încercat să îi apere de ANI pe aleșii locali

Parlamentarii au încercat să modifice în ultimii ani condițiile de integritate pentru a-și scăpa colegii din teritoriu. Astfel, un proiect susținut de PSD prevedea ca un consilier local, județean sau primar să nu mai aibă dreptul de a ocupa funcția pentru care a fost găsit incompatibil sau în conflict de interese. Astfel, dacă era găsit incompatibil în calitate de consilier local, să poată candida pentru funcția de primar sau consilier județean.

Curtea Constituțională nu a fost de acord cu soluția votată în Parlament.

A accepta interpretarea conform căreia unei persoane constatate a fi în stare de incompatibilitate sau conflict de interese îi este interzis să mai ocupe doar funcția care a generat starea de incompatibilitate sau conflictul de interese, putând, în schimb, ocupa orice altă funcție eligibilă, ar pune, practic, la îndemâna categoriilor de persoane vizate de Legea nr 176/2010 un procedeu extrem de simplu de eludare a legii și a aplicabilității sancțiunilor instituite de aceasta, aspect de neconceput într-un stat de drept... Curtea constată că dispozițiile art. 25 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 176/2010 sunt constituționale în măsura în care sintagma "aceeași funcție" se referă la toate funcțiile eligibile prevăzute de art. 1 din aceeași lege și nicio autoritate nu poate ignora înțelesul constituțional astfel stabilit”, se arată în decizia CCR numărul 418/2014.

Facebook Forum

Dezinformări și știri credibile despre alegerile din SUA. Cum le discerni
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:19 0:00
XS
SM
MD
LG