Linkuri accesibilitate

Petiție susținută de Martin Scorsese și inițiată de fiica lui pentru regizorii iranieni condamnați după proiecțiile de la Cannes


Regizorul italian Martin Scorsese, la festivalul de la Cannes 2023
Regizorul italian Martin Scorsese, la festivalul de la Cannes 2023

Renumitul regizor Martin Scorsese îndeamnă oamenii să semneze o petiție online prin care cere dreptate pentru regizorii iranieni Saeed Roustayi și Javad Noruzbeygi, ambii condamnați la închisoare și la interzicerea activității și a legăturilor cu lumea filmului pentru proiecția filmului lor, Frații Leilei, la Festivalul de Film de la Cannes 2022.

Petiția, inițiată de fiica lui Scorsese, Francesca, avea peste 8.000 de semnături până pe 17 august, dintre care mai mult de jumătate au venit după ce Martin Scorsese și-a postat apelul pe Instagram.

„Vă rugăm să semnați această petiție pentru a le face dreptate lui Saeed Roustayi și Javad Noruzbeygi”, a spus regizorul câștigător al Oscarului în postare.

Tribunalul Revoluționar Islamic din Teheran a declarat pe 15 august că i-a condamnat pe Roustayi, regizorul filmului Frații Leila, și pe Noruzbeygi, unul dintre producătorii săi, la șase luni de închisoare, din care cei doi au executat nouă zile, după care restul pedepsei va fi de cinci ani cu suspendare.

Numai că pe durata pedepsei cu suspendare celor doi li se interzice să aibă legături în lumea filmului și li se cere să urmeze un curs de filmare la Academia de sunet și viziune din orașul religios iranian Qom.

„Acum avem mai puțin de 20 de zile pentru a ne obține suficientă atenție pentru a contesta sentința. Vă rugăm să semnați și să răspândiți această petiție pentru a le face dreptate lui Roustayi și Noruzbeygi, astfel încât ei să poată continua să fie o forță a binelui în lume”, se pune în petiția lansată pe 16 august.

„Vocile lor trebuie auzite”, a adăugat acesta.

Organizatorii Festivalului de Film de la Cannes au numit hotărârea judecătorească „o încălcare gravă a libertății de exprimare”.

Acțiunile împotriva lui Roustayi și Norozbeygi fac parte dintr-un model mai larg de presiune guvernamentală asupra artiștilor din Iran.

Regizorul Jafar Panahi a primit interdicție să mai filmeze și șase ani de închisoare.

Organizația Cinematografică iraniană de la Ministerul Îndrumării Islamice a interzis filmul despre necazurile unei femei care încearcă să-și mențină familia pe fondul corupției și a efectelor sancțiunilor internaționale, declarând că producătorul și regizorul „au încălcat și nu au respectat reglementările" legale.

Interdicția a venit după ce filmul, foarte apreciat de critici, a câștigat Premiul FIPRESCI, acordat de criticii internaționali la Festivalul de Film de la Cannes 2022.

De asemenea, a fost nominalizat la premiul Palme d'Or pentru cel mai bun film.

În timp ce a acceptat premiul FIPRESCI, Roustayi a spus că tot ce a făcut este în cinstea locuitorilor din Abadan, oraș din sud-vestul Iranului, unde prăbușirea unui turn a ucis 43 de persoane.

Prăbușirea clădirii parțial terminate de 10 etaje Metropol a stârnit proteste furioase de solidarizare cu familiile celor uciși.

Discursul lui Roustayi a înfuriat autoritățile care au intervenit rapid pentru a împiedica proiecția filmului în Iran.

Astfel de acte de nesupunere civilă au crescut în Iran de la moartea tinerei Mahsa Amini, de 22 de ani, care a murit în custodia poliției moralității în septembrie anul trecut, după ce a ridicat-o de pe stradă pentru o presupusă infracțiune a codului vestimentar.

În timp ce protestele par să scadă, rezistența la hijab sau eșarfă obligatorie pentru femei este probabil să crească, spun analiștii, pentru că acestea sunt văzute ca simboluri ale represiunii statului împotriva femeilor și a întregii societăți.

Mai mulți cinematografi iranieni și personalități publice importante au fost, de asemenea, dați în căutare de poliție sau arestați, inclusiv regizorul Hamid Porazari.

Alte celebrități, inclusiv celebrele actrițele iraniene Afsaneh Bayegan, Fatemeh Motamed-Arya, Katayon Riahi și Pantea Bahram, au fost interogate și s-au confruntat cu acțiuni în justiție după apariții publice în care nu purtau hijabul, pentru a-și afirma solidaritatea cu protestatarii.

Articol scris de Ardeshir Tayebi, bazat pe o poveste originală în persană de la Radio Farda, RFE/RL. Traducerea și adaptarea, Dora Vulcan
XS
SM
MD
LG