Petre Roman a declarat că a venit la Parchetul General pentru a lămuri cu procurorii că niciuna dintre acuzațiile care i se aduc nu se susține, transmite Agerpres.
„Am venit acum pentru a da o declarație prin care să lămuresc toate aspectele ridicate de cercetarea dumnealor, pentru că nu se poate reține, în ceea ce mă privește, niciuna dintre acuzații”, a declarat Petre Roman.
Fostul premier este urmărit penal în Dosarul Mineriadei alături de Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu, Adrian Sârbu, Miron Cosma şi generalii Vasile Dobrinoiu şi Petre Petre.
„În luna iunie 1990, persoane cu funcție de decizie în statul român la acel moment (...) au lansat o politică de represiune împotriva populației civile din Capitală, în urma căreia au fost ucise 4 persoane, 2 persoane au fost violate, s-a vătămat integritatea fizică şi/sau psihică a peste 1.300 de persoane şi au fost persecutate prin lipsirea nelegală de libertate peste 1.200 de persoane”, arată rechizitoriul întocmit de procurori.
Petre Roman, în calitate de fost prim-ministru în perioada 26 decembrie 1989 – 26 septembrie 1991, este cercetat pentru infracţiuni contra umanităţii.
Procurorii sunt în plin proces de refacere a anchetei în acest dosar, după ce probele strânse în procesul inițial de anchetatori au fost anulate în instanţă.
În iunie 2017, de asemenea, fostul preşedinte Ion Iliescu a fost trimis în judecată pentru infracţiuni contra umanităţii, alături de fostul premier Petre Roman şi de fostul director al Serviciului Român de Informații (SRI), Virgil Măgureanu.
În decembrie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis restituirea dosarului la Parchetul Militar, pentru refacerea de la zero a anchetei.
Judecătorii au decis atunci anularea tuturor probelor strânse de procurori, pentru că au constatat nelegalitatea rechizitoriului.
Procesul a fost reluat, iar Ministerul Public anunța pe 25 aprilie 2024 că mai mulți inculpați au fost puși sub acuzare în noul dosar al Mineriadei din 1990.
Procurorii militari susțineau că în zilele de 11 şi 12 iunie 1990 autoritățile statului au hotărât să declanșeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara şi îşi exprimau paşnic opiniile politice.
În acest atac ar fi fost implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului Român de Informaţii, precum şi peste 10.000 de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării.
Conform Parchetului Militar, atacul a fost pus în practică în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990.
Ion Iliescu era acuzat de procurorii militari că a dat ordinul pentru evacuarea în forţă a manifestanţilor din Piaţa Universităţii, inclusiv prin folosirea unor muncitori din marile întreprinderi din Bucureşti.
Dosarul Mineriadei din 1990 este unul dintre cele mai controversate din istoria recentă a României, alături de Dosarul Revoluției Române.
Dosarul „Mineriada” a stat ani în șir pe masa procurorilor, a fost închis și redeschis de mai multe ori, au fost audiați sute de martori, s-au scris mii de pagini de rechizitoriu și s-au administrat probe.
Până în 2008, dosarul a fost instrumentat de procurorul militar Dan Voinea, dar în acel an a fost închis de fostul procuror general Laura Coduța Kovesi, care a dat rezoluții de neîncepere a urmăririi penale.
În 2014, România a fost obligată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) să continue investigațiile.
În 2015, Tiberiu Niţu, procurorul general al României, infirmă rezoluţiile de neîncepere a urmăririi penale, iar în 2017 dosarul este finalizat de procurori și trimis în instanță, dar stă la Camera Preliminară de la Curtea Supremă aproape doi ani, până în mai 2019.
Camera Preliminară a decis atunci retrimiterea lui la Parchetul Militar pentru a fi refăcut în integralitate, toate probele fiind atunci declarate nule.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
