Linkuri accesibilitate

Pierduți pe drum. Peste 30.000 de copiii nu se mai regăsesc în clase după primii opt ani de școală


Circa 200.000 de elevi au intrat în 2009 pe porțile școlii, în clasa I, însă opt ani mai târziu numărul lor s-a subțiat considerabil – doar 169.000 de copii au terminat clasa a VIII-a, arată raportul Ministerului Educației privind starea învățământului preuniversitar din România pentru 2017-2018. Lucrurile au stat și mai rău pentru generația 2003-2011, atunci când din 288.000 de copii înscriși în clasa I, aproape 60.000 s-au pierdut pe drum și nu s-au mai regăsit în scripte.

Roxana Paraschiv, director de proiect în cadrul Savați Copiii, a explicat, pentru Europa Liberă, faptul că o parte dintre aceste zeci de mii de copii care nu se mai regăsesc în scripte la finalul gimnaziului sunt cei care rămân repetenți, dar ei vor fi preluați în evidență în anul următor, ori este vorba despre cei care au abandonat cu totul școala și sunt în afara sistemului de educație.

Experta atrage atenția însă că mai există o categorie „deloc de neglijat” a celor care părăsesc școala și anume cei care sunt rezultatul fenomenului de migrație „în condițiile în care foarte mulți dintre românii care trăiesc în străinătate, după ce se stabilesc acolo, își iau și copiii”. Cu toate acestea, spune că nu există date concrete legate de numărul copiilor care își urmează părinții în străinătate pentru că doar o parte din sistemele educaționale din țările unde pleacă copiii cer oficial documente de transfer.

„Pentru aceștia există o înregistrare în evidențele sistemului românesc de învătământ din care reiese că au fost transferați, dar nu este cazul tuturor sistemelor de destinație. Sunt și țări unde poți duce copilul fără foaie de transfer sau o situație școlară anterioară și este primit considerându-se că este un drept fundamental al copilului și nu trebuie să fie blocat de birocrație”, spune ea.

De pildă, Italia, țară pe care au preferat-o o bună parte dintre românii care au plecat în străinătate, cere documente de transfer, în schimb, sunt unele landuri din Germania pentru care astfel de hârtii oficiale nu sunt necesare.

„Pentru cei care nu au situația școlară încheiată, o lămurire poate apărea la începutul anului următor, atunci când se solictă o reînscriere. Existența sau absența reînscrierii va trasa cumva o linie și se va ști câți sunt în situație de corigență sau repetenție și câți au plecat pur și simplu din sistem”, mai explică Roxana Paraschiv.

La nivel general, doar în anul 2016-2017, 1,6% dintre elevii de nivel primar și gimnazial, adică aproape 28.000 de copii, au abandonat școala, mai arată raportul Ministerului Educației. În mediul rural acest lucru se simte mai acut, iar acolo rata abandonului este de 2,3%, aproape de două ori mai mult față de medie. Fenomenul se resimte mai ales în rândul băieților din mediul rural, care la începutul ciclului gimnazial decid să abandoneze școala.

Mai mult, doi din zece copii cu vârsta corespunzătoarei clasei a VIII-a nu au absolvit învățământul gimnazial. Spre deosebire de mediul urban, în mediul rural lucrurile stau mult mai rău: doar 69% dintre copiii sunt absolvenți de opt clase. Aceasta deși învățământul de 10 clase este obligatoriu.

„Acest fapt este determinat în primul rând de situaţiile de abandon şcolar mai frecvente în rural, dar şi de alte pierderi şcolare sau aspecte precum migrarea unora dintre elevii din rural la şcoli din urban, către finalul gimnaziului (ca o opțiune pentru o educație de o calitate mai ridicată, care oferă şanse mai mari pentru continuarea educației în învățământul liceal)”, mai menționează raportul.

De altfel, se înregistrează un număr mai mare de copii care ies din sistemul de educație la începutul ciclurilor de școlaritate – clasa pregătitoare, clasa I sau clasa a cincea. Potrivit raportului Ministerului Educației această situație este cauzată de „dificultățile de adaptare cu care se confruntă elevii la solicitările școlii, respectiv trecerea de la un nivel de studiu la altul: stiluri de predare diferite, solicitări mai complexe în plan curricular, diferențele semnificative în ceea ce privește numărul de ore/săptămână dedicate studiului”.

Pe de altă parte, Roxana Paraschiv atrage atenția că un aspect important este legat de costuri, mai ales atunci când este vorba despre elevii din mediul rural, acolo unde studiază aproape jumătate din populația României. „Pentru foarte mulți copii, trecerea la clasa a V-a înseamnă mutarea de la școala din sat, fiindcă în multe sate se păstrează doar școli cu ciclul primar, la una dintr-un centru de comună, unde trebuie să facă un transfer cu transportul în comun, dacă nu există microbuz școlar. Costurile sunt mari, iar la trecerea la liceu explodează pur și simplu”, explică experta Salvați Copiii.

În tot acest context, în pragul evaluării naționale, pare că sunt tot mai puțin copii care ajung să dea primul test important din viața lor. Fiindcă învățământul de zece clase este obligatoriu, la Evaluarea națională nici măcar nu se înscriu toți cei care termină cele opt clase.

Astfel, anul trecut, din cei 169.000 de absolvenți de clasa a opta s-au prezentat la examen doar 142.000. Diferența provine, în opinia expertei, pe de-o parte din descurajarea copiilor de a merge la evaluarea națională pentru ca media școlii să nu fie dată peste cap, iar pe de altă parte mai este vorba și de copii care au o curriculă adaptată și care nu dau evaluarea națională decât la solicitarea părinților.

În acest peisaj, și rezultatele elevilor la Evaluarea Națională s-au deteriorat în ultimii ani. Ponderea elevilor care iau note peste 5 la prima testare importantă din viața lor a scăzut. Astfel, rata de promovabilitate la Evaluarea Națională a fost de 73,6% în 2018, cu aproape patru procente mai puțin decât în anul anterior.

„Din păcate, alternativele pentru copiii care ies din sistem sunt foarte puține. În general, copiii care părăsesc sistemul de educație înainte de a termina gimnaziul au șanse foarte mici”, spune Roxana Paraschiv. Experta Salvați Copiii atrage atenția și că foarte mulți dintre ei pleacă din țară pentru că „o muncă necalificată în afară este mai bine plătită decât una necalificată în țară”.

Facebook Forum

Multimedia

Bădălău: Îmi cer scuze!
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:01:07 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG