Planul lui Orban și Dragu pentru votarea moțiunii de cenzură
Ludovic Orban și Anca Dragu au avut discuții despre cum se poate forța un vot pentru moțiunea de cenzură. Imagine generică cu președintele Camerei Deputaților (stânga) și președintele Senatului (dreapta), 2021.
Ruptura din interiorul PNL, unde Florin Cîțu și Ludovic Orban își dispută supremația în partid, poate ajuta ca moțiunea de cenzură a USR PLUS să fie dezbătută și votată.
Birourile Permanente Reunite nu au avut cvorum nici la a patra tentativă de a stabili un calendar pentru moțiunea de cenzură. Nu s-au prezentat la ședință reprezentanții PNL, cu excepția lui Ludovic Orban, și cei ai PSD. Ședințe fără cvorum s-au mai desfășurat sâmbătă, duminică și luni.
Președintele Camerei Deputaților a precizat că există decizii ale Curții Constituționale care obligă citirea și votarea moțiunii.
„Împiedicarea prezentării și refuzul de a dezbate o moțiune de cenzură deja depusă sunt contrare Constituției", a spus Ludovic Orban la finalul ședinței Birourilor Permanente Reunite.
El a precizat că va informa Guvernul despre depunerea moțiunii de cenzură și le va explica membrilor Birourilor Permanente Reunite că nu respectă o decizie a Curții Constituționale.
Surse din USR PLUS și PNL au declarat pentru Europa Liberă că președinții celor două Camere, Ludovic Orban și Anca Dragu, vor forța convocarea plenului reunit pentru citirea moțiunii de cenzură, chiar dacă în Birourile Permanente Reunite (BPR) nu se va da un vot în acest sens. Gruparea Cîțu din PNL a încercat ieri, fără succes, să blocheze moțiunea de cenzură prin verificarea, timp de două săptămâni, a semnăturilor depuse. Solicitarea urmează să fie reluată în BPR-ul convocat în această dimineață pentru ora 11.00
Susținătorii lui Florin Cîțu încearcă, prin orice mijloace, ca moțiunea de cenzură să nu ajungă la vot în Parlament până la Congresul PNL din 25 septembrie.
Un opozant al acestui demers este însă chiar președintele PNL, Ludovic Orban. În calitate de președinte al Camerei Deputaților, poate dejuca planul colegilor de partid și să impună moțiunea de cenzură. Ludovic Orban se află în competiție directă cu Florin Cîțu și este interesat ca premierul să își piardă funcția până la Congres.
„Dacă mâine ( azi n.r) nu va fi cvorum, v-o spun foarte limpede, eu nu pot să blochez o moțiune de cenzură pentru că ar însemna că eu comit un abuz în funcție, o încălcare grosolană a Constituției și a democrației în România. Dacă nu se întrunesc statutar Birourile Permanente Reunite voi comunica Guvernului moțiunea de cenzură și vor demara toate termenele care sunt prevăzute odată cu comunicarea”, a declarat luni seară Ludovic Orban.
Planul discutat de conducerea USR PLUS cu Ludovic Orban este de a convoca ședința de plen pentru citirea moțiunii. Din acel moment se intră pe prevederile constituționale care prevăd că această se dezbate după trei zile de la data când a fost prezentată în ședința comună a celor două Camere (articolul 113). Pentru ca procesul să fie complet, Ludovic Orban are nevoie și de Anca Dragu, președintele Senatului.
Președintele Camerei Deputaților a anunțat că va comunica Guvernului moțiunea de cenzură, chiar dacă nu va exista cvorum în Birourile Permanente.
Demersul lui Ludovic Orban ar respecta prevederea legală potrivit căreia în cel mult cinci zile de la data depunerii moțiunea se prezintă în ședința Parlamentului. Moțiunea de cenzură a fost depusă vineri.
Membrii PNL care îl susțin pe Florin Cîțu l-au acuzat pe Ludovic Orban că face jocurile USR PLUS și AUR pentru a introduce moțiunea de cenzură pe ordinea de zi.
PSD a fost ieri cel care a blocat ca moțiunea de cenzură să ajungă în plen. Toți reprezentanții PSD din Birourile Permanente Reunite au părăsit sala în momentul votului, ceea ce a făcut imposibilă stabilirea unei date pentru citirea moțiunii de cenzură.
Social-democrații au fost acuzați de USR PLUS de un blat cu premierul Cîțu.
Cu toate acesta, dacă moțiunea de cenzură ajunge în plen, PSD a promis că o va vota.
Retragerea miniștrilor USR PLUS din Guvern trimite acest partid în Opoziție, dar îl obligă pe premierul Cîțu să vină în fața Parlamentului, în termen de 45 de zile, pentru a cere un nou vot de învestire.
Miniștrii USR PLUS | Opt luni în Guvernul României
1/7Funcția de vicepremier a co-președintelui USR PLUS, Dan Barna, l-a poziționat pe acesta în prim-planul momentelor în care Florin Cîțu a acționat unilateral. Înaintea revocării ministrului Voiculescu, Dan Barna declara că „premierul Cîțu nu poate remania un ministru USR PLUS fără acord în coaliție". Apoi, anunța că noul protocol, în baza căruia USR PLUS decidea să rămână la guvernare, nu va permite repetarea situației. În 3 septembrie, premierul a procedat la fel.
La finalul lunii august, Dan Barna critica progresele făcute de coaliție în privința promisiunilor electorale și spunea că formațiunea nu va rămâne la guvernare pe termen nedefinit dacă reformele nu au loc. Dar, deocamdată, USR PLUS continua să încerce. Un scenariu precum cel al revocării ministrului Justiției părea de neconceput. Dan Barna candidează la Congresul USR PLUS din octombrie pentru funcția de președinte al formațiunii.
2/7Ministerul Transporturilor, Cătălin Drulă, a fost printre cei care s-au opus ieșirii USR PLUS de la guvernare în momentul revocării lui Vlad Voiculescu pe motiv că are în desfășurare proiecte importante pentru infrastructură. El a fost însă și printre cei mai vocali critici la adresa premierului. În spațiul public, cel mai mediatizat moment al mandatului său a fost, probabil, greva de la Metrou, când a apărut drept un ministru hotărât să rezolve problemele indiferent de costuri, dar și apariția înregistrărilor în care doi lideri locali ai PNL încercau să îl convingă să păstreze șefii numiți pe criterii politice ai unor instituții ale statului. Cătălin Drulă a fost printre miniștrii criticați de premierul Cîțu cu privire la execuția bugetară. Deținător al unuia dintre cele mai dificile portofolii, Cătălin Drulă s-a remarcat în planul comunicării directe cu publicul prin anunțurile frecvente de pe pagina sa de Facebook cu privire la evoluțiile punctuale ale proiectelor de infrastructură.
3/7Fostul ministru al Justiției a fost revocat de premierul Cîțu, declanșând actuala criză guvernamentală, pe motiv că acesta nu a vrut să își dea avizul pentru controversatul Proiect „Anghel Saligny”. Proiectul cunoscut și ca PNDL 3 alocă 50 de miliarde de lei autorităților locale după criterii care, spune USR PLUS, dar spun și ONG-urile, eludează transparența și permit distribuiri clientelare.
Stelian Ion spune că adevărul motiv al revocării ar fi faptul că pregătea procesul de alegere a noilor șefi de parchete fără să fi obținut acordul președintelui Iohannis. Stelian Ion a fost, de altfel, printre cei criticați, mai mult sau mai puțin voalat, de Klaus Iohannis în ultimele luni.
La final de mandat, Stelian Ion nu poate bifa, din diverse motive, niciuna din marile promisiuni ale coaliției în domeniul justiției: Secția Specială nu a fost desființată iar reformarea legilor justiției a rămas în stadiul de proiect.
4/7Principalul proiect al ministrului Investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea, a fost întocmirea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) într-o formă care să asigure acordarea celor 30 mld de euro puse la dispoziția de UE. PNRR a fost principalul motiv de tensiune între Ghinea și liderii PNL. În februarie, liderii PNL spuneau că ministrul are o „agendă personală” și îl criticau pentru „blocarea” unor proiecte. „Domnii miniștri sunt supărați pe mine, nevoile sunt mai mari decât sumele alocate”, spunea Ghinea în martie, în Parlament. În aprilie, când reprezentanții UE au formulat observații cu privire la proiectele propuse de România, președintele PNL, Ludovic Orban, l-a criticat pe Ghinea că „nu s-a consultat cu miniștrii PNL".
În ziua revocării ministrului Justiției, Ghinea anunța finalizarea PNRR.
5/7Ioana Mihăilă este ministru al sănătății din 21 aprilie, când a preluat portofoliul rămas vacant după revocarea lui Vlad Voiculescu. Gestionarea pandemiei de Covid-19 a fost principala temă a celor patru luni de mandat, marcată de falia dintre PNL și USR PLUS în privința restricțiilor pe care Florin Cîțu continuă să le evite, iar USR PLUS să le recomande. Medic endocrinolog, Ioana Mihăilă a încercat să rămână în afara tensiunilor politice, dar sâmbătă l-a acuzat pe premier că nu a luat măsuri cu privire la problemele din bugetul Sănătății deși era la curent cu acestea. Ioana Mihăilă a încercat să promoveze recompensarea populației pentru vaccinare sau folosirea măștilor medicale în școli, fără a primi sprijin din partea premierului sau a ministrului Educației. Începutul mandatului său a fost marcat de problema raportării eronate a deceselor cauzate de Covid-19, iar finalul de creșterea îngrijorătoare a numărului de cazuri de Covid-19, în plin val patru al pandemiei.
6/7Una din principalele propuneri ale lui Claudiu Năsui, respinse constant de PNL, este cea a „taxei zero pe salariul minim”. La sfârșitul lunii trecute, Claudiu Năsui critica afirmațiile ministrului de Finanțe Dan Vîlceanu, care a spus că măsura „zero taxe pe salariul minim” ar crea „o gravă problemă bugetară”, făcând referire tocmai la programul „ Anghel Saligny”. „Când e vorba să dăm 50 de miliarde de lei la programe care au mers întotdeauna către baroni locali nu mai e o problemă de buget”, a afirmat Năsui pentru Economedia. Pe pagina sa de Facebook, Claudiu Năsui descrie PNDL 3 drept „un tun de 50 de miliarde de lei”. „PNDL este invenția lui Liviu Dragnea pentru a răsplăti baroni locali și firme de partid prin contracte cu dedicație pe bani publici. PNDL este unul din programele din care s-a furat cel mai mult și cel mai flagrant”.
7/7Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizăzii Ciprian Teleman declara, săptămâna trecută, într-un interviu pentru Europa Liberă, că domeniul pe care îl gestionează este aproape ignorat în guvern. Aceasta deși digitalizarea este pe primele locuri pe lista priorităților țărilor europene și ale Uniunii Europene, iar România are de recuperat inclusiv în privința informatizării instituțiilor. Digitalizarea este, de altfel, una dintre principalele ținte ale banilor pe care UE a decis să îi aloce statelor prin programele de redresare și reziliență. Detașarea României de această prioritate este, avertizează experții în economie și tehnologie a informației încă de la începutul anului, una dintre problemele cu consecințe majore în viitor. La capitolul digitalizare, Ciprian Teleman acorda Românei „nota 5 cu indulgență”. Ciprian Teleman este cercetător în geologie.
Face parte din echipa Europa Liberă din aprilie 2019, prima dată ca freelancer, iar din ianuarie 2021 este Senior Editor. În ultimii 15 ani a trecut de la presa tipărită, la televiziune și apoi, la presa online. Ca reporter de teren în zona politică este printre cei mai experimentați jurnaliști acreditați la PSD, dar a relatat și despre evoluția tuturor partidelor din ultimul deceniu. A făcut parte din redacția Gândul până în 2015, iar în televiziune a lucrat pentru Digi24.
