Schimbarea situației regionale de securitate „generate de postura agresivă a Federației Ruse” a dus la o reconfigurare a programelor de înzestrare, prin creșterea achiziției cantităților de muniții și a stocurilor, se mai spune în documentul remis presei joi.
Pentru protejarea intereselor esențiale de securitate și asigurarea securității aprovizionării, „România este direct interesată ca pe teritoriul național să existe capacități industriale care să poată asigura atât producerea de tehnică militară modernă pentru dotarea structurii de forțe pe timp de pace și menținerea în stare operațională a echipamentelor achiziționate, cât și fabricarea și dezvoltarea de noi echipamente care să contribuie la multiplicarea capabilităților militare în situații de criză sau război”, spune CSAT.
Documentul vorbește despre „oportunitatea” pe care o are industria de profil din România de „a iniția un proces de transformare, retehnologizare și adaptare prin atragerea de tehnologii noi performante și know-how, prin colaborare cu companii din domeniu, consacrate la nivel internațional”.
Acțiunile hibride ale Federației Ruse în Republica Moldova și implicațiile pentru România
Tot în ședința de joi a CSAT s-a discutat și despre consolidarea Parteneriatului Strategic cu Republica Moldova, dîn perspectiva integrării europene a țării de dincolo de Prut.
CSAT vorbește despre „oportunitățile majore” care decurg din procesul de aderare, dar și de „provocările cu care se confruntă în contextul acțiunilor hibride ale Federației Ruse și războiului de agresiune dus împotriva Ucrainei”.
Toate acestea, „sunt provocări care necesită o gestionare atentă, coordonată din partea României și a partenerilor Chișinăului, inclusiv prin acordarea de sprijin adecvat”, spune CSAT, mai ales că „aceste amenințări și riscuri determină, în aproape toate cazurile, implicații și pentru România”.
De aceea, obiectivul principal de politică externă al României în raport cu Republica Moldova este susținerea și asigurarea ireversibilității parcursului european, prin sprijinirea reformelor și a politicilor publice necesare, pe baza Parteneriatului Strategic bilateral, consolidat, spune sursa citată.
„Revalidarea constantă, în mod amplificat în ultimii ani, a poziției României de susținător principal al Republicii Moldova, de furnizor de asistență și soluții concrete (de la gaze la energie electrică, păcură, resurse umane, consultanță) și de principală voce care promovează agenda europeană a Moldovei creează cele mai favorabile premise pentru întărirea Parteneriatului Strategic”, arată sursa citată.
În continuarea ședinței, membrii Consiliului au analizat și aprobat Planul Național de Implementare a Pactului Civil în domeniul Politicii de Securitate și Apărare Comună (PSAC), ca urmare a adoptării unui nou Pact Civil al PSAC de către Uniunea Europeană.
„Noul Pact stabilește un nivel de ambiție superior al UE în domeniul Politicii de Securitate și Apărare Comună, urmărind să sporească eficacitatea, flexibilitatea și robustețea misiunilor civile prin promovarea unei abordări modulare, pentru a crește eficiența și viteza de răspuns a Uniunii Europene în ceea ce privește gestionarea civilă a crizelor, în condițiile unor resurse limitate.”
Documentul va facilita implicarea mai eficientă a României la misiunile civile PSAC și valorificarea experienței dobândite de specialiștii români, în contextul în care participarea reprezentanților români la misiuni PSAC face parte din contribuția națională la creșterea rolului UE ca actor global, arată CSAT.
