Guvernul a lăsat cetățenii „aruncați într-un tip de vest sălbatic din care statul lipsește" prin faptul că a întârziat trimiterea în Parlament a unui proiect de lege privind starea de alertă deși știa că are o singură cale pentru a introduce restricții fără ca ele să fie declarate neconstituționale, și anume prin lege în Parlament, acuză PLUS într-un comunicat de presă emis după decizia Curții Constituționale privind ordonanța de urgență care reglementează starea de alertă.
„Perioada 15-19 mai va ajunge, așadar, să nu mai includă nicio restricție în ceea ce privește drepturi și libertăți. Chiar dacă se pot lua măsuri administrative, de reorganizare a unor instituții, cetățenii vor fi liberi să acționeze de parcă nu ar exista o pandemie. Vom fi aruncați într-un tip de vest sălbatic din care statul lipsește, fiecare fiind responsabil pentru propria persoană, în timp ce doar înțelepciunea colectivă ne-ar putea păzi de răspândirea COVID-19", arată PLUS.
Formațiunea condusă de Dacian Cioloș cere, ca în fața acestor probleme, autoritățile să ia măsuri „curajoase" precum instituirea stării de urgență pentru doar câteva zile.
„Cea mai corectă soluție din punct de vedere constituțional, este instituirea de către președintele țării, prin decret, a stării de urgență pentru doar câteva zile, atât timp cât este necesar pentru intrarea în vigoare a regulilor privitoare la starea de alertă. Nu înseamnă că rămânem blocați în casă. Dimpotrivă, pot fi stabilite aceleași restricții care urmau să fie stabilite în cazul stării de alertă sau unele chiar mai puțin grave. Decretul președintelui este necesar pentru a crea contextul constituțional în care autoritățile pot lua astfel de măsuri. Dar o astfel de măsură necesită curajul din partea președintelui de a recunoaște eșecul guvernului pe care l-a susținut până acum, precum și asumarea riscului de a fi criticat public de o parte a populației care va înțelege într-o mai mică măsură aceste subtilități legislative. Pentru cineva care nu își dorește să fie doar om politic, ci om de stat, un astfel de curaj trebuie asumat", transmite PLUS.
Judecătorii Curții Constituționale au respins sesizarea pe care Renate Weber o înaintase privind o ordonanță de urgență din anul 2004, care reglementează inclusiv restrângerea de deropturi și libertăți în timpul stării de alertă. Ordonanța este considerată constituțională
Surse din interiorul CCR au declarat pentru Europa Liberă că judecătorii CCR menționează că ordonanța este constituțională în măsura în care nu duce la restrângerea de drepturi și libertăți altfel decât prin mecanismul prevăzut de Constituție.
„Din păcate, Guvernul a acționat mult prea târziu: proiectul a fost trimis în Parlament cu doar patru zile înainte de expirarea stării de urgență și cu doar două zile înainte de pronunțarea CCR prin care s-a stabilit că în starea de alertă Guvernul nu va putea restrânge drepturi și libertăți. Asta, deși Guvernul ar fi trebuit să știe foarte bine că, oricâtă voință politică ar exista, un proiect de lege nu va putea intra în vigoare în mai puțin de șase-șapte zile de la momentul primirii lui la Parlament. Chiar dacă toate avizele se dau pe repede înainte, iar fiecare dintre cele două camere ale Parlamentului se pronunță în doar o zi, tot este necesar ca proiectul să aștepte două zile eventuale contestații la CCR. Ulterior, chiar dacă președintele ar promulga-o imediat, iar responsabilii de la Monitorul Oficial ar publica textul în aceeași zi, legea ar intra în vigoare la trei zile după publicarea ei, potrivit Art. 78 din Constituție“, a afirmat juristul Andrei Lupu, membru al Biroului Național PLUS.
Camera Deputaţilor dezbate miercuri proiectul de lege privind starea de alertă, iar CCR dezbate sesizarea de neconstituţionalitate ridicată de Avocatul Poporului pe ordonanța de urgență care reglementează starea de alertă.
Printre schimbările aduse în Senat față de forma proiectului de lege întocmit de Guvern se numără faptul că încuviințarea stării de alertă se face de către Parlament. Social-democrații și cei de la USR au criticat varianta Guvernului, spunând că aceasta permitea politizarea angajărilor și demiterilor în sistemul public.
În forma votată în Senat, starea de alertă se instituie de Guvern prin hotărâre, la propunerea ministrului de Interne, dar nu poate depăși 30 de zile. De asemenea, starea de alertă poate să fie prelungită, pentru cel mult 30 de zile, prin hotărâre a Guvernului.
Citește și:
