Retorica „anti-PSD” a fost unul dintre motoarele electorale ale liberalilor în ultimii ani. Pe fondul unei nemulțumiri a societății civile față de PSD, mulți alegători din România au optat pentru partidele de dreapta, PNL fiind formațiunea care și-a asumat, cel puțin declarativ, să „scape țara de PSD”.
Mesajul a fost amplificat și de președintele României, al cărui mesaj s-a concentrat, mai ales înainte de alegerile generale din 2020, împotriva social-democraților. „Pesedist”, rostit într-o notă periorativă, a devenit un cuvânt uzual în vocabularul lui Klaus Iohannis, care a pus toate relele țării în cârca PSD.
„Ciuma roșie”, „dușmanii poporului român” sau „partid toxic” au fost alte etichete puse de liberali social democraților. Antiteza dintre cele două partide a fost amplificată și de momentul „10 august”.
Intervenția brutală a jandarmilor din 10 august 2018 a rămas asociată cu PSD în mentalul colectiv, iar forțele de dreapta, în special PNL, a folosit masiv evenimentul în retorica lor anti-pesedistă.
Președintele
Klaus Iohannis a avut la finele anului trecut, înainte de alegerile parlamentare, nenumărate intervenții în care i-a criticat pe social-democrați. Președintele României nu a ezitat să îi atace pe cei pe care îi numea obsesiv „pesediști” nici în timpul intervențiilor publice despre pandemie.
„Țara noastră a fost puternic afectată ani la rând de corupția și incompetența guvernelor PSD, care au blocat dezvoltarea, nu au investit în infrastructură și au direcționat fondurile publice către clientela de partid. Nicio reformă nu a fost dusă până la capăt în România, nicio reformă care s-a dorit reală nu a scăpat nesabotată de PSD”, spunea, de pildă, pe 10 noiembrie 2020, președintele Klaus Iohannis.
„A scăpa țara de PSD” a fost considerată de președintele una dintre marile realizări ale mandatului său de președinte, potrivit unui răspuns oferit presei de Klaus Iohannis, în campania electorală prezidențială din 2019. Declarația venea la scurt timp după ce guvernul Dăncilă fusese demis prin moțiune de cenzură.
Destrămarea coaliției și aritmetica politică actuală l-a determinat pe Klaus Iohannis să își schimbe discursul. Președintele spune acum că e normal ca liberalii să negocieze cu social-democrații pentru că România are nevoie de un guvern care să treacă țară prin criză.
„Unde să căutăm majorități dacă nu în Parlamentul României?”, a spus, zilele trecute, de la Bruxelles, președintele României.
Prim-ministru
Florin Cîțu s-a erijat și el în adversar de neînduplecat al PSD încă din perioada în care era ministru al Finanțelor. După ce a devenit prim-ministru, premierul demis și-a construit retorica împotriva PSD în baza situației economice în care social-democrații ar fi lăsat țara. Nu a evitat cuvintele dure la adresa celor pe care i-a numit „dușmanii poporului român” nici după destrămarea Coaliției.
„Eu, Florin Cîțu, am intrat în politică și am spus că niciodată nu voi face un compromis cu PSD. Partidul Național Liberal și eu atât timp cât sunt în Partidul Național Liberal nu va negocia cu cel mai mare dușman al poporului român. A negocia cu PSD înseamnă a negocia împotriva poporului român”, spunea premierul demis pe 3 septembrie 2021.
Câteva săptămâni mai târziu, Florin Cîțu a început negocierile cu PSD.
Mesaje similare celor lansate de Iohannis sau Cîțu au venit și din partea celorlalți lideri ai PNL. Actualii prim-vicepreședinți al liberalilor au fost și ei vehemenți în ceea ce privește colaborarea cu PSD.
Rareș Bogdan a fost unul dintre cei mai vocali. Într-un discurs euforic ținut la Congresul PNL din 25 septembrie, europarlamentarul spunea: „Noi nu suntem pesediști. Pesediștii sunt dușmanii noștri”.
Luni, 8 noiembrie, Rareș Bogdan și-a schimbat discursul, după ce partidul domniei sale a început negocierile cu „pesediștii”. „Pentru țară trebuie să treci peste orice”, spune acum europarlamentarul.
Mesaje similare cu cele ale lui Rareș Bogdan au venit și din partea lui Iulian Dumitrescu: „Prahovenii sunt nevoiți să lupte și împotriva pandemiei de coronavirus, și împotriva ciumei roșii”, spunea Dumitrescu în timpul campaniei electorale.
Gheorghe Flutur, alt prim-vicepreședinte al PNL i-a numit și el, la Congres, „adversari” pe cei de la PSD. Florin Roman, un alt lider cu greutate, a catalogat și el PSD ca fiind „ciuma roșie”.
Acum, au votat pentru începerea negocierilor.
Ce efecte ar putea avea această schimbare
Analistul politic Pavel Lucescu arată pentru Europa Liberă că, în teritoriu, preferința unei alianțe cu PSD vs una cu USR, diferă în funcție de cât de puternic e partidul în județul sau regiunea respectivă.
„Liberalii se tem de o alianță cu USR acolo unde USR le suflă în ceafă si se tem de o alianță cu PSD acolo unde PSD e deja puternic. Destul de logic de altfel. Dar astea sunt logici locale, pentru că, la nivel național, pentru liberali, riscul unei alianțe cu PSD e mult mai mare decât al unei alianțe cu USR”.
Pavel Lucescu argumentează că, începând din 2016, PNL a crescut pe un discurs și o poziționare anti-PSD, iar o alianță acum tocmai cu social-democrații ar putea crea nu doar confuzie în rândul acestui electorat, ci chiar ură.
„Prin alianța cu PSD, PNL pierde tot ce-a câștigat în ultimii ani, plus un bonus negativ de imagine pentru că pe cei pierduți și i-a făcut dușmani înverșunați. Per total, cred că PNL va cădea sub 15%, dacă nu cumva a căzut deja. Pentru electoratul PSD, o alianță cu PNL nu reprezintă un mare scandal. Electoratul PSD e mai puțin ideologizat, dacă partidul livrează rezultate pentru el, nu prea contează cu cine face echipă”, a încheiat Pavel Lucescu.
Andrei Țăranu, doctor în științe politice, e de părere că electoratul dur al PNL nu va fi afectat de posibila alianță cu PSD pentru că acesta se aseamănă în multe privințe cu cel al social-democraților.
„Singura problemă va fi că nu va mai exista niciun fel de identitate a PNL. Pentru că, având același electorat, având mesaj populist, aceeași linie tradițională, diferența dintre PSD și PNL se va disipa aproape complet astfel încât va fi foarte greu cuiva (din PNL) să mai poată să propună ceva nou după coabitarea cu PSD”, a spus Andrei Țăranu pentru Europa Liberă.
