În aprilie 2022, patru ministere: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), al Culturii, al Dezvoltării și Ministerul Turismului au semnat Ordinul comun de aprobare a listei obiectivelor culturale care îndeplinesc criteriile de finanțare pentru restaurare din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Acestea urmează să intre pe 12 rute turistice și culturale ca Ruta conacelor și curiilor, Ruta castelelor, Ruta mănăstirilor, Ruta bisericilor de lemn, Ruta cetăților, Traseul castrelor romane etc. (PNRR, Componenta 11: turism și cultură).
Ideea de pornire a fost că obiectivele culturale izolate nu pot atrage un număr semnificativ de turiști decât dacă sunt de valoare excepțională.
Programului i s-a dat numele optimist de România atractivă, căruia PNRR i-a alocat peste un miliard de euro, incluzând restaurarea și promovarea a peste 170 de obiective culturale, precum și promovarea a încă 50 pentru care nu primesc și bani de reabilitare. Condițiile și termenele sunt strânse. Totul trebuie terminat până în 30 iunie 2026.
Ruta castelelor la primul conflict
După un laborios și birocratic proces de evaluare, autoritățile au selectat cele 5 castele pentru care se prevăd câte 3,75 de milioane de euro. Castelul Corvinilor din Hunedoara intră în etapa a doua de restaurare, iar pentru alte patru castele vor începe lucrările de restaurare după semnarea contractelor cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Aceste sunt:
- Teleki din Gornești, județul Mureș;
- Kálnoky Valea Crișului, județul Covasna;
- Beldy din Jibou, județul Sălaj;
- Urmánczy din Toplița, județul Harghita;
Ghidul de finanțare pune condiții administrative, tehnice și de funcționare detaliate referitoare la zona geografică, accesibilitate, număr de noi locuri de muncă, capacitatea de a atrage turiști etc. Dintre zeci de cereri pentru obținerea finanțării necesare restaurării/promovării unor castele s-au putut alege doar cinci, fiindcă așa prevede PNRR.
Primul castel „sub linie” a fost proiectul reabilitării Castelului Huniade din Timișoara, aflat în administrarea CJ Timiș. Castelul, care adăpostește Muzeul Național al Banatului, stă nerenovat de aproape două decenii și este închis pentru public.
Supărarea președintelui CJ Timiș, Alin Nica, pleacă de la invocata „lipsă de transparență” a punctajelor, dar se extinde și asupra partenerilor politici.
Pentru că finanțările Rutei castelelor intră în competența secretarului de stat UDMR, Csilla Hegedüs, din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Alin Nica o acuză de privilegierea obiectivelor maghiare din Ardeal.
„Ne punem problema de transparență pentru că 60% din castele merg în Harghita, Covasna și Mureș… UDMR își permite să își bată joc de două partide mari din Coaliție… O să îi trag de mânecă pe ai mei de la PNL de ce au semnat”, a declarat liberalul.
Prin adresa de răspuns 68170/23.06.2022 la întrebările Europei Libere, MIPE a precizat că evaluarea și selectarea proiectelor „s-a făcut în baza Hotărârii Guvernului nr. 208/2022, de către un Comitet Interministerial ce are în componență membri ce fac parte din diverse instituții”, mai exact 14 instituții, respectându-se metodologia.
Scorul obținut pentru restaurare de Castelul Huniade a fost de 15 puncte, în timp ce „punctajul maxim obținut a fost de 40 de puncte în cazul a două obiective, de 35 de puncte în cazul unui obiectiv și de 15 puncte în cazul a 4 obiective”. Astfel proiectul CJ Timiș a căzut sub linie și a intrat pe lista de rezervă.
În schimb, proiectul de promovare este eligibil cu 58,70 de puncte, ceea ce înseamnă că se vor aloca 30.000 euro pentru promovarea Castelului Huniade. Ceea ce este straniu, fiindcă muzeul este practic închis, iar activitatea muzeală se desfășoară în alte locații.
Nemulțumit, CJ Timiș „a formulat contestație administrativă în termenul legal, în 5.05.2022, însă ministerul și-a menținut punctual de vedere, fapt ce a determinat acționarea în instanță pe contencios administrativ”, conform răspunsului R/IP46/24.06.2022 solicitat de Europa Liberă.
Construit în 7 ani, reparații nerealizate de 16 ani
Castelul Huniade din Timișoara zace fără soluție de mulți ani într-o latură a zonei centrale. În 2006, au început lucrări de consolidare finanțate de CJ Timiș, dar nu s-au putut termina din cauza unor fisuri adânci descoperite de constructor.
S-au făcut și refăcut planurile de-a lungul anilor, încercându-se asocieri cu Institutul Național al Patrimoniului pentru finanțare, apoi accesări nereușite de fonduri europene, toate ducând la declinul monumentului și la imposibilitatea de a-l utiliza pentru rolul lui principal, de Muzeu al Banatului. Patrimoniul muzeal a fost relocat în diverse spații sporind teama de deteriorare.
CJ Timiș, sub nicio coloratură politică, de stânga sau de dreapta, nu a fost în stare să găsească soluții pentru a reabilita cea mai veche clădire din Timișoara, înscrisă în lista monumentelor sub codul TM-II-m-A-06140. Estimările arată că ar fi necesare 38 milioane euro pentru o restaurare completă. Prin PNRR, castelele care intră în restaurare primesc sub 4 milioane de euro.
Castelul Huniade este considerat cel mai vechi edificiu din Timișoara fiindcă s-a construit pe fundația vechiului castel ridicat de Carol Robert de Anjou, în 1315, ca reședință. Surse istorice spun că regele ungar l-ar fi ridicat în 7 ani. După ample cercetări, fundația originară s-a găsit la 40 cm sub pavimentul actualului castel.
În secolul al XV-lea, după cutremurul din 1443, Iancu de Hunedoara a reconstruit castelul pentru a-l folosi ca sediu nobiliar. În cei 164 de ani cât Banatul a fost pașalâc turcesc, iar cetatea Timișoarei vilaiet, castelul a fost folosit de conducerea otomană. Istoria bătăliilor purtate în Banat a expus castelul la distrugeri repetate. În 1856, castelul a primit fațada romantică din prezent.
Degradarea castelului, după ce umezeala, lucrările neterminate, mucegaiul și harababura șantierului au lăsat urme adânci, este greu de oprit. Au fost pierdute fonduri europene fiindcă firma Constructim SA nu terminase consolidarea, au fost plătite studii și expertize, proiectul s-a tot schimbat.
Recepția lucrărilor de consolidare a fost făcută abia în 2019. Recent s-a obținut de la Comisia Monumentelor Documentația de Avizare a Lucrărilor de Intervenție (DALI) cu care CJ Timiș spera să convingă evaluatorii PNRR. N-a ieșit nici acest plan.
Puține șanse așadar pentru Castelul Huniade să fie reabilitat și deschis în 2023, anul Timișoarei Capitală Culturală Europeană.
Directorul Muzeului Banatului, Claudiu Ilaș, speră într-o minune ca la anul să poată fi deschisă măcar aripa de Nord-Vest a castelului. Cu condiția să fie găsită o firmă serioasă care să facă toate lucrările - de la schimbarea cablurilor electrice și a instalațiilor sanitare, la hidroizolații, tencuieli etc.
Până atunci, prin PNRR, există doar o sumă pentru promovare. La fel ca în cazul irigațiilor, PNRR, spun mulți comentatori, nu ar trebui să fie însă singura soluție de finanțare în România. În special pentru probleme care durează de ani de zile și își au originea cu mult înainte de apariția PNRR, în urma pandemiei de Covid 19.
Castelul Teleki din Gornești e viu
Când am vizitat Castelul Teleki din Gornești, în 2019, într-un grup de jurnaliști, în fața porții înalte, în stil baroc Grassalkovich cum se construiau castelele Imperiului Austro-Ungar în secolul al XVIII-lea, ne-a întâmpinat Kálmán Teleki, moștenitorul impunătorului domeniu, similar castelului preferat al împărătesei Sisi din Ungaria, cel de la Gödöllő.
Ilustra descendență a domnului Teleki nu l-a împiedicat să ne arate personal castelul și parcul, să ne vorbească despre trecutul familiei sale, una dintre cele mai importante din aristocrația maghiară pentru mai multe secole.
La doar 17 km distanță, la Târgu Mureș se află prima bibliotecă publică de pe teritoriul de azi al României, Biblioteca Teleki, fondată de strămoșul său, Samuel Teleki, între 1799 și 1804.
Castelul Teleki din Gornești reprezintă un monument cu o istorie fabuloasă, începută în secolul al XV-lea. Peste cetatea de piatră ridicată de cavaleri medievali răsplătiți pentru vitejie în luptă, s-a construit mult mai târziu castelul baroc, între 1789 și 1803, după ce moșia a ajuns în proprietatea familiei Teleki.
Kálmán Teleki a revenit din străinătate după 2006, când proprietatea a fost retrocedată familiei sale și a început să caute soluții pentru a renova castelul.
Din 1949, când a fost naționalizat, ansamblul a suferit transformări, mai ales din 1956 când a devenit preventoriu pentru copiii cu tuberculoză. S-au păstrat câteva fotografii din acea vreme, dar și o stemă de ghips a epocii comuniste.
Regretul că minunata bibliotecă din castel a fost distrusă după naționalizare, iar ceea ce s-a putut salva se află la Biblioteca Teleki, persistă.
Proprietarul face parte din Coaliția Castel în Transilvania, importantă pentru strategia de promovare în rețea a castelelor transilvane pusă în practică înainte de a figura în PNRR.
Din 2011, Castelul Teleki din Gornești este deschis vizitatorilor, se țin serate muzicale, expoziții și tabere de artiști, se poate închiria pentru evenimente. Aflat pe lista celor cinci castele finanțate din PNRR, ansamblul este inclus pe lista monumentelor cu nr. MS-II-a-A-15689.
Castele Kálnoky și Teleki la privat și la stat
Unul dintre numeroasele castele și conace aparținând familiei nobiliare Kálnoky se regăsește pe lista castelelor restaurabile cu 3,75 milioane euro din PNRR. Este vorba de castelul din Valea Crișului, mai afectat de vremuri decât castelul din Micloșoara sau cel din Hoghiz.
Construită în forma actuală în secolul al XIX-lea, reședința a fost în secolul al XVI-lea o simplă casă de piatră construită de Balint Kálnoky și soția sa, Anna Petki, iar ulterior extinsă de Samuel Kálnoky în secolul al XVII-lea.
Texte istorice datând din secolul al XVIII-a atestă că în jurul castelului înflorea un parc cu arbori seculari, lacuri și fântâni arteziene. Capela era cea mai veche clădire din ansamblu, din ea au rămas însă doar câteva bucăți care au fost integrate criptei familiei.
Clădirea principală în stil clasic a suferit numeroase modificări în timp, însă degradarea a început după naționalizare. Contele Tibor Kálnoky, azi custodele domeniilor Prințului Charles al Marii Britanii, a făcut diligențe în justiție pentru a recăpăta cel puțin o parte din averea imensă a familiei.
După retrocedare, din anii '90, contele a accesat fonduri europene, a căutat donații și a început restaurarea proprietăților, unele dintre ele devenind pensiuni de lux foarte căutate. De altfel, el locuiește în prezent pe moșia de pe Valea Crișului unde a înființat și un Centru de echitație și urmărește lucrările de restaurare începute deja, care vor intra într-un ritm alert cu fondurile din PNRR.
Proprietățile neretrocedate, rămase în patrimoniul statului, n-au avut o soartă bună.
Castelul Teleki din Comlod, aflat după 1990 în administrarea Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, a ajuns o ruină după ani de folosire ca sediu al CAP, apoi abandonat paraginei.
Proprietatea a aparținut inițial familiei Wesselenyi al cărei blazon încă se poate vedea printre ruine.
Castelul a fost construit în 1756 de István Wesselenyi de Hadad și a ajuns la Teleki prin cumpărare. Jurnaliștii de la săptămâna.online.ro au fost la fața locului și au constatat decăderea castelului în stil baroc transilvan, cu fațada principală spre parcul deposedat de carpenii bătrâni care îl străjuiau cândva.
Abia anul trecut CJ Bistrița-Năsăud a cheltuit 460.000 lei pentru punerea în siguranță a monumentului degradat de ploaie și a depus proiectul „Reabilitarea Castelului Teleki Comlod”, finanţat prin Programul Operațional Asistență Tehnică 2014 — 2020, în valoare de peste 700.000 lei.
Condamnat de nepăsarea autorităților timp de trei decenii, castelul mai are de așteptat până lungul circuit birocratic cu avize, aprobări, autorizații și licitații se va încheia.
