Linkuri accesibilitate

Poate BNR să salveze leul?


BNR a intervenit în sprijinul leului, după cum a mărturisit pentru Europa Liberă România, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR. Scăderea leului în raport cu euro este rezultatul mai multor factori, printre care și adoptarea taxei pe lăcomie, dar și neîncrederea în piața locală.

Banca Națională a României (BNR) a reușit „cu mari eforturi” să mențină un curs de 4,75 de lei pentru un euro, ne-a explicat Adrian Vasilescu: „În noaptea de marți spre miercuri au reacționat piețele internaționale cu o depreciere puternică a leului care s-a dus spre 4,77-4,78. Piețele internationale sunt multe, pe multe meridiane, în așa fel încât ele funcționează de dimineața până seara. Noaptea s-a întâmplat acest lucru pe piețele internaționale, pe cele din apus, în special, și în Singapore. În dimineața zilei de miercuri când s-a preluat ștafeta la noi, tranzacțiile au început de la cursul piețelor internationale: 4,77. Așa s-a deschis piața. Până la închiderea zilei, s-a ajuns la 4,75, cu mari eforturi”.

Această creștere bruscă a fost răspunsul piețelor externe, dar vine pe fondul slăbiciunilor interne. Adrian Vasilescu atrage atenția că moneda națională a înregistrat o depreciere lentă încă de la începutul acestui an, până în noaptea de marți spre miercuri, când s-a devalorizat cu aproximativ 1% într-o singură zi. „Pe o piață normală nu e nici mult, nici motiv de panică. Piața noastră este o piață agitată, cu multe vorbe grele care alunecă spre ea și contribuie și ele la procesul de depreciere”, spune consilierul guvernatorului BNR.

Aceste explicații vin în contextul în care PSD pare să arunce vina pe BNR pentru evoluția leului în raport cu euro. Potrivit unui mesaj postat joi pe pagina de Facebook a social-democraților „singura instituție abilitată să administreze ”controlat" cursul leu-euro este Banca Națională care dispune în prezent de rezerve de 36,8 miliarde euro ce îi permit să țină sub control variațiile de curs”.

În opinia Alexandrei Smedoiu, partener al companiei de consultanță Deloitte, pentru a fi stopată căderea leului ar trebui să fie luate măsuri astfel încât să fie redată încrederea investitorilor în economia autohtonă, iar acest lucru se poate întâmpla doar dacă România înregistrează în primul trimestru o creștere economică. „Acum este clar că a fost o perioadă în care s-au întâmplat foarte multe lucruri deodată, și aceste noi taxe și lipsa bugetului care au dăunat imaginii României au fost un motiv pentru care investitorii încep să își retragă capitalurile”, explică ea.

Introducerea pe ultima sută de metri a anului trecut a ”taxei pe lăcomie”, care afectează companii din domeniile telecom, bancar sau energetic, lipsa bugetului de stat pentru 2019, deficitul de cont curent și o stare generală de neîncredere în economia locală, și-au făcute simțite efectele mai ales în această săptămână când moneda națională s-a prăbușit în fața celei europene, fiind cotată miercuri, la un curs de 4,7569 lei pentru un euro.

Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, a punctat și el, potrivit G4Media, că ordonanța 114, cunoscută și sub numele de taxa pe lăcomie, „ar trebui retrasă cât mai repede” dacă „vulnerabilizează economia României”. Totodată, reprezentanții opoziției au adunat suficiente semnături pentru a convoca o sesiune parlamentară extraordinară pentru finalul acestei luni, care are pe ordinea de zi și retragerea acestei ordonanțe.

Adrian Vasilescu a explicat că BNR a fost prezentă pe piață încă de la crearea pieței valutare autohtone, din februarie 1991, a avut o prezență „intensă” în toată perioada crizei și „este și a fost și acum pe piață de la începutul anului”. Consilierul guvernatorului BNR a mai sugerat că, fără o astfel de intervenție a BNR, raportul leu/euro ar fi fost astăzi cu totul altul. Totodată, consilierul guvernatorului BNR a mai punctat că „băncile centrale nu își explică intervențiile atunci când ele vând o monedă ca să cumpere alta”, dar că astfel de intervenții sunt legale și nu sunt împotriva „cursului natural al pieței”.

În plus, Adrian Vasilescu mai atrage atenția că BNR a mai intervenit pentru scăderea inflației, care pune și ea presiune pe curs: „Când inflația e mare, cursul este împins în sus. Asta ne-ar mai fi trebuit acum, o inflație puternică în momentele acestea, că se ducea cursul nu știu unde”.

Totuși BNR nu poate interveni fără limită în piață. Alexandra Smedoiu atrage atenția că „magnitudinea la care poate interveni Banca Națională este limitată. Nu poate să își arunce toată rezerva valutară în piață. Poate să facă anumite lucruri, dar nu poate să facă miracole”. Specialista în fiscalitate mai explică faptul că există o serie de fundamente (de pildă, cât capital intră și cât iese din țară, care este valoarea importurilor și a exporturilor) pe baza cărora este stabilit cursul de schimb și în niciun caz nu este vorba de criterii arbitrare.

În acest moment, este foarte probabil ca euro să nu mai revină la valoarea din decembrie 2018, după cum spune Alexandra Smedoiu. Iar efectele unui curs agitat ar putea duce la scumpiri pe toate planurile, de la imobiliare, bunuri și servicii, până la rate mai mari pentru cei care au credite în valută, dar și la scumpiri ale produselor care vin din import și sunt achitate în euro.

19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:39:57 0:00
1989
Latest episode
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
1989
1989

Subscribe

Abonează-te
XS
SM
MD
LG