Linkuri accesibilitate

Poate creșterea salariului minim scăpa România de sărăcie?


În cazul unui scenariu negativ creșterile salariale care au avut loc în ultimii doi ani ar putea fi anulate.

Guvernul român își pune în aplicare mai departe planul de majorare a salariilor. Această strategie nu este dublată, însă, de un plan care să asigure creșterea productivității, fără de care bunele intenții guvernamentale ar putea avea efecte inverse, de mărire a prețurilor și deci de creștere a inflației.

În cazul unui scenariu negativ, de scăpare de sub control a inflației și de creștere a prețurilor, creșterile salariale care au avut loc în ultimii doi ani ar putea fi anulate.

Pînă acum tendințele sînt pozitive și după cum crede optimist analistul Cristian Hostiuc în următorii 10 ani, România și-ar putea dubla Produsul Intern Brut și exporturile, ceea ce ar însemna o productivitate consistentă, care să ajute la creșterea nivelului de trai.

Deocamdată 23,5% din populația României trăiește în sărăcie, potrivit unei analize a Institutului Național de Statistică de aproape 100 de pagini.

Studiul, intitulat „Dimensiuni ale incluziunii sociale în România” scoate în evidență dependența aproape totală față de stat a persoanelor învârstă. Astfel dacă în 2017, de pildă, nu s-ar fi plătit pensile și celelalte ajutoare sociale, 47% din populație s-ar fi aflat sub pragul de sărăcie relativă, în vreme ce în situația celor de peste 65 de ani, circa 85% dintre românii de vârsta a treia ar fi ajuns în stare de sărăcie relativă.

Acest tip de sărăcie se referă la cei care nu pot avea un loc de muncă potrivit, nu pot să-și cumpere alimentele de care au nevoie, au o locuință cu probleme, fără toaletă sau duș și nu au bunuri de folosință îndelungată, cum ar bunăoară electrocasnicele (mașină de spălat, aspirator etc).

Din punctul de vedere al ratei sărăciei relative, România (cu 25,3%) se află în grupul statelor relativ sărace, cu valori peste media Uniunii Europene, cum ar fi: Bulgaria (22,9%), Spania (22,3%), Lituania (21,9%), Letonia (21,8%), Estonia (21,7%), Grecia (21,2%), Italia (20,6%),Croaţia (19,5%), Portugalia (19,0%).

Rate de sărăcie mult mai mici se înregistrează în unele state precum Cehia (9,7%), Finlanda (11,6%), Danemarca (11,9%), Olanda (12,7%), Slovacia (12,7), Franţa (13,6%), Slovenia (13,9%) ṣi Austria (14,1%).

Distribuţia pe sexe a sărăciei în multe state membre are un caracter asemănător cu cel din România, în sensul că rata de sărăcie a femeilor este mai mare decât a bărbaţilor, iar cei mai expuși rămân copiii.

Creșterea salariului minim brut de la 413 euro pe lună (1900 de lei) la 452 de euro (2080 de lei) ar urma să fie aprobată în ședința de guvern de vinerea viitoare, după ce această măsură va fi discutată pe parcursul vizitei pe care o vor face membrii guvernului la Bruxelles.

De la aderarea României la Uniunea Europeană în 2007, salariul minim și în general veniturile populației au crescut constant, iar gradul de sărăcie a scăzut și se află pe un trend descendent.

Practic, după aplicarea taxelor și impozitelor, salariul minim din România ajunge la circa 250 de euro, iar cel mediu este de 600 de euro.

Înainte de primirea țării în UE, leafa medie era de 350 de euro lunar, iar cea minim era de 140 de euro.

Multimedia

Florin Iordache laudă decizia excluderii Anei Birchall din PSD
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:22 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG