Linkuri accesibilitate

Poate rezista Viorica Dăncilă în fruntea PSD? Cum și-a devorat partidul perdanții prezidențialelor


Viorica Dăncilă, în ziua votului în al doilea tur al alegerilor prezidențiale, când a obținut doar 3 milioane de voturi, cel mai mic scor electoral al unui candidat PSD la Cotroceni

Viorica Dăncilă, asemenea lui Victor Ponta sau Adrian Năstase, Mircea Geoană, a anunțat că nu demisonează după eșecul înregistrat la alegerile prezidențiale. Cu excepția lui Ion Iliescu, perdant al alegerilor prezidențiale din 1996, niciunul dintre foștii lideri-candidați nu a rămas președinte al social-democraților.

Zilele acestea se consemnează cu fiecare oră declarații de delimitare față de actuala șefă a PSD, au început deja întâlnirile de taină pentru constituirea majorităților de debarcare a lui Dăncilă. Este un fel de șlefuire a săbiilor înainte de deja celebra noapte a cuțitelor lungi, cum sunt denumite „ședințele de analiză” postalegeri la PSD. Ce face astăzi Marcel Ciolacu seamănă izbitor cu toate celelalte cicluri electorale prezidențiale, așa cum au fost metabolizate de social-democrați.

VICTOR PONTA - pierde alegerile în 2014, cu 5,2 milioane de voturi în turul al doilea, în favoarea lui Klaus Iohannis. Ponta a ezitat câteva ore să-și declare înfrângerea, dar s-a confruntat rapid cu aluzii din partea emulului său de la acea vreme, Liviu Dragnea, că scaunul de președinte al PSD sub Ponta suferă fisuri. Ponta era prim-ministru în funcție, iar înlăturarea sa din fruntea partidului ar fi subminat serios autoritatea PSD la guvernare, mai ales că se rupsese și marea coaliție USL. Șapte luni a rezistat Victor Ponta în fruntea PSD după ce a pierdut alegerile prezidențiale. În vara lui 2015, când DNA a anunțat un dosar pe numele său, Victor Ponta s-a retras din funcția de președinte PSD și a mai rămas premier până la 4 noiembrie 2015, în urma tragediei de la Colectiv. Dosarul DNA și tragedia au fost conjuncturile care au funcționat ca resorturi ale preluării puterii în PSD de către Liviu Dragnea, care, între timp câștigase baronii de partea sa. Ponta pleacă în 2017 din PSD și înființează ProRomânia, partid care este considerat avatarul PSD-ului aflat în declin, care a aglutinat nemulțumiții față de politicile lui Dragnea în PSD.

MIRCEA GEOANĂ - pierde alegerile în 2009, cu 5,2 milioane de voturi în al doilea tur, la mică distanță de Traian Băsescu, acela care a capitalizat o diferență de 70.000 de voturi în plus din diaspora. Era luna decembrie, iar Geoană, asemenea Vioricăi Dăncilă, spune că nu se retrage și vrea reconfirmare. La congres, desigur, acolo unde se obține legitimitatea supremă într-un partid. Nu trec 100 de zile. La mijlocul lui februarie 2010, Mircea Geoană pierde la vot în favoarea lui Victor Ponta, fostul său șef de campanie electorală pentru Palatul Cotroceni. Ponta, înscris pe ultima sută de metri, este susținut de mai toate numele importante pentru social-democrați - de la Adrian Năstase, care se retrage din competiție în favoarea discipolului său politic, la Ion Iliescu și încă puternicul pe atunci Viorel Hrebenciuc. Un an mai târziu, în noiembrie 2011, devorarea politică a lui Geoană merge până la capăt - este exclus din partid și înlăturat de la șefia Senatului.

ADRIAN NĂSTASE- este primul perdant al prezidențialelor din partea PSD. Din 2004, acest partid nu a mai reușit să dea un șef al statului. Năstase schimbase Constituția, decuplând alegerile prezidențiale de cele parlamentare, a prelungit la cinci ani mandatul de la Cotroceni și încercase din răsputeri să renunțe la alegerea prin vot direct a președintelui. A pierdut în fața lui Traian Băsescu, la o diferență de 300.000 de voturi, adunând 4,8 milioane de voturi în cel de-al doilea tur, desfășurat în decembrie 2005. Căderea lui Năstase s-a produs în trei luni, mai puțin de 100 de zile. În ianuarie apare Mătușa Tamara în declarația sa de avere, în care nu putea justifica apariția a peste un milion de dolari în visteria sa. A fost declicul problemelor penale ale fostului președinte al PSD. În luna martie, în urma unei întâlniri la un hotel din București, celebra „noapte a cuțitelor lungi”, 37 de lideri PSD îi retrag sprijinul în funcția de președinte al Camerei Deputaților. O lună mai târziu pierde și președinția PSD, unde decide că nu mai candidează. Se instalează Mircea Geoană, care îl învinge cu un scor dublu pe Ion Iliescu, în vreme ce Năstase se mulțumește doar cu o funcție de președinte executiv, fără putere și vizibilitate. În 2006, când dosarele Zambaccian și Trofeul calității zguduie serios liniștea lui Năstase, fostul premier demisionează și din această funcție decorativă.

ION ILIESCU - singurul președinte pe care l-a dat PSD. Trei mandate, cu întreruperea dintre 1996-2000, când a pierdut alegerile în fața lui Emil Constantinescu. Obținuse 5,9 milioane de voturi în turul al doilea. Este și singurul care nu este devorat pe loc, ci este îndepărtat lent, după 2005, din cercurile de decizie ale PSD. Pe 17 noiembrie 1996 pierde alegerile prezidențiale, pe 17 ianuarie 1997 este ales președinte al PSD, iar președinte executiv, Adrian Năstase. Fondatorul actualului PSD a fost contestat în partid abia în 2005, când nu mai reprezenta în interiorul formațiunii decât o efigie a trecutului și își încheiase toate mandatele prezidențiale. La alegerile interne din PSD din 2005, Mircea Geoană câștigă cu un program alcătuit de grupul de la Cluj, în care se vorbește despre desprinderea de imaginea partidului cripto-comunist, condus de Ion Iliescu. Practic, ieșirea din viața politică activă a lui Iliescu urma să se petreacă în mandatul lui Mircea Geoană, când nu a mai apărut pe listele de parlamentari de la alegerile din 2008. Din anul 2005, face obiectul anchetei procurorilor pentru mineriada din iunie 1990, iar din 2008 a fost inculpat.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG