Decizia Ministerului Mediului de a introduce o posibilă taxă pentru mașinile mai vechi de 15 ani face parte din planul de a reduce emisiile de carbon la nivel european și de a încuraja țările membre să opteze pentru alternative mai puțin poluante. În acest context, în ultimii ani, tot mai mulți români au devenit proprietari de mașini electrice.
Europa Liberă a vorbit cu mai mulți dintre aceștia pentru a afla avantajele și dezavantajele mașinilor electrice.
Sorin este proprietar de mașină electrică de un an. A luat decizia de a achiziționa un Volkswagen E-UP prin programul „Rabla”, care oferă doritorilor un bonus de 45.000 de lei dacă renunță la mașina veche, cu combustie internă, în schimbul unui autoturism cu emisii zero.
„E timpul să facem loc viitorului și să lăsăm în urmă trecutul,” spune Sorin despre viitorul pieței.
Acesta spune că românii care vor să devină proprietari de mașini electrice trebuie să calculeze foarte bine avantajele și dezavantajele. „Infrastructura la încărcarea mașinilor electrice este non-existentă în România și nu recomand nimănui care nu are posibilitatea de a încărca acasă.”
Timpul lung de încărcare este una dintre temerile celor care au în vedere achiziția unei mașini electrice. „O încarc foarte ușor acasă, seara, în timp ce dorm. Stă în priză cam odată pe săptămână”, explică Sorin, care mai deține un automobil cunoscut drept unul dintre cei mai mari consumatori de pe piață - un Cadillac Escalade care consumă în jur de 35 de litri/100 km.
„Cu siguranță aș mai lua aceeași mașină dacă ar fi să dau timpul înapoi”, mai spune Sorin, invocând experiența lui cu ambele tipuri de automobil.
Despre posibila taxare a mașinilor vechi, Sorin crede că va fi insuficientă pentru a combate poluarea. „Dacă chiar se vrea să se reducă poluarea, trebuie să fie impozitate mașinile după rulaj și singurul fel de a face asta este prin taxarea la pompă - benzina și dieselul”, explică el.
Tiberiu locuiește în București și are o Kia e-Niro de anul trecut. Și el se plânge de lipsa stațiilor de încărcare din România, chiar dacă spune că, în cei peste 16.000 de kilometri pe care i-a parcurs cu mașina sa electrică, nu s-a confruntat niciodată cu probleme de alimentare.
Pentru Tiberiu, beneficiile sunt totuși mai importante decât dezavantajele. „Experiența de a conduce o astfel de mașină este puțin diferită de a avea o mașină cu motor termic, dar micile inconveniente mi se pare că sunt compensate din plin de ce am de câștigat: mașina este foarte silențioasă, nu poluează, este mult mai relaxant de condus.”
Programele guvernamentale de pe piețele europene au încercat în ultimii ani să promoveze tot mai mult aceste tipuri de vehicule datorită nivelului redus de poluare, iar mulți proprietari văd o astfel de direcție în România drept bine-venită. Tiberiu este de părere că taxa auto ar trebui introdusă nu doar pentru automobilele vechi dar și pentru cele cu motoare mari. Acesta a mai adăugat și că s-ar „bucura mult și dacă s-ar descuraja pe cât posibil folosirea mașinilor în interiorul orașelor (sau măcar în centrul lor), de orice fel ar fi ele”. Astfel de măsuri ar fi bine venit într-un oraș cum este București, unde calitatea aerului este frecvent sub standardele europene, potrivit Aerlive.
Așteptările în ceea ce privește autonomia îi descurajează pe mulți potențiali cumpărători. Însă, după cum relatează Auto Critica, 70% dintre posesorii de mașini electrice au spus că experiența lor în materie de autonomie a fost mai bună decât se așteptau.
Ciprian confirmă acest lucru. Este proprietarul unui Renault Zoe 2020 de trei luni și conduce undeva la 60km în fiecare zi. „Eu în principal 90% din timp fac naveta cu ea de luni până joi”, explică Ciprian.
Nu poți civiliza oamenii decât prin taxe sau amenzi.
Eduard s-a temut, de asemenea, de potențialul timp pierdut cu o mașină electrică înainte de a deveni proprietarul unui Hyundai Ioniq Electric. „Nicidecum, durează 50 de minute de la 0 la 80%, suficient pentru 280 de km de autonomie în regim de oraș cu AC”, explică el. Problema infrastructurii stațiilor de încărcare o rezolvă priza electrică de la serviciu, a mai adăugat el.
„Diferența față de o mașină cu motor cu ardere internă este foarte mare,” relatează Eduard. „În primul rând este mult mai prietenoasă cu mediul. În al doilea rând, nu ai revizii costisitoare. Și cel mai important costul redus al kilowattului. În 2.000 de km am cheltuit 40 de lei cu încărcările. Comparativ cu 1.200 de lei cât ar consuma o mașină pe benzină.”
El susține, de asemenea, decizia de a taxa mașinile cu vechime, considerând că acest lucru îi va obliga pe oameni să își asume decizia de a cumpăra mașini vechi din străinătate. „Nu poți civiliza oamenii decât prin taxe sau amenzi. Românii preferă Audi sau BMW luate din afară în detrimentul Daciei Logan care este mult mai nepoluantă. Deci dacă îți iei mașină peste 15 ani îți asumi oarecum.”
Costurile totale sunt reduse când vine vorba de mentenanța unei mașini electrice, mai crede bărbatul. Prețul pentru kilowatt este de 9,36 de lei/100 de km față de benzină care ajunge la costuri mult mai mari.
Andrei Dumbrava, autor pentru pagina Electromobilitate și posesor de automobil electric, a explicat cum vede el avantajele mașinilor electrice.
|
Avantaje
|
Dezavantaje
|
|
Costurile totale sunt mai reduse
|
Prețul inițial
|
|
Poluare redusă
|
Infrastructura stațiilor de încărcare
|
|
O experiență mai relaxantă
|
Autonomie redusă
|
În ceea ce privește costurile totale, acestea sunt mai reduse, potrivit lui Andrei. El a constat că, „pe o perioadă de 5 ani sau 300.000 km exploatare, costul de achiziție reprezintă 40% din TCO (costul total), combustibilul reprezentând 38%, restul costurilor fiind reprezentate de reparații, întreținere și costul asigurărilor.” Andrei a încercat să reducă din costuri și a constat că „numai din costul asociat energiei necesare pentru deplasare am economisit peste 2.500 de euro”.
El a mai explicat, de asemenea, că preferă mașinile electrice pentru că „încărcarea chiar este un proces mult mai facil decât alimentatul unei mașini termice, pentru că nu ești prizonierul stațiilor de combustibil”.
Singurul regret pe care îl am până acum e că nu am achiziționat-o mai devreme.
Andrei este de acord cu ceilalți șoferi când vine vorba de infrastructura serviciilor de încărcare din țară, sperând că în curând „piața va reglementa puțin din haosul serviciilor de încărcare a mașinilor electrice”. El este de părere că este loc pentru îmbunătățiri, „infrastructura la nivel național fiind bazată pe stații de încărcare de 50KW cu energie oferită la un cost aproximativ de 0.4EUR/KWh în timp ce putem observa cu ușurință în restul tăriilor UE că infrastructura este preponderent de 150-350KWh la un cost de 0.25 EUR/KWh.”
Context European, „Fit for 55”
În contextul schimbărilor climatice tot mai îngrijorătoare, Uniunea Europeană a propus interzicerea vânzărilor de mașini cu motoare diesel și pe benzină începând din 2035. Acest tip de autovehicule au dominat piața pentru mult timp dar au început să fie înlocuite cu mașini cu emisii zero în ultimii ani.
„Schimbările climatice sunt cea mai mare provocare a vremurilor noastre, dar și o oportunitate de a construi un nou model economic”, a scris Comisia Europeană într-un document privind îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul Pactului verde european.
Planul ambițios al Uniunii Europene este de a reduce emisiile generate de autoturisme la zero până în 2035. Planul actual care ar putea fi înlocuit cu planul „Fit for 55”, cere ca emisiile de CO2 pentru mașini să fie reduse cu 15% până în 2025 și cu 37.5% până în 2030. Măsurile actuale sunt însă considerate insuficiente având în vedere schimbările climatice tot mai dramatice din ultimii ani, incompatibile cu planul UE de a deveni continent „neutru” din punct de vedere al emisiilor până în 2050.
În final, planul va rezulta în creșterea prețurilor pentru mașinile cu motoare diesel și pe benzină și scăderea prețurilor mașinilor electrice, rezultat care îi nemulțumește pe producătorii auto, a căror venituri for fi direct afectate.
Efectele asupra României
Pentru România, acest plan va avea un efect direct asupra stațiilor de încărcare care potrivit Auto Critica s-au înmulțit în ultimii ani. Uniunea Europeană a solicit României, de asemenea, să adopte o strategie pentru reduce numărul mașinilor vechi de pe piață. Astfel, România a introdus legea privind taxarea vehiculelor cu o vechime mai mare de 15 ani.
„Taxarea acestor vehicule este doar o acțiune a statului de a rezolva indirect problema ‘cimitirului de mașini a UE’”, explică Andrei Dumbrava.
Acesta mai speră și că taxa introdusă pentru vehiculele cu vechime de 15 ani îl va afecta indirect, pozitiv, și pe el.
„În România, din cauza corupției, a vidului legislativ dar si a incapacității de control, avem o problemă legată de modul în care sunt întreținute, reparate și modificate autovehiculele care nu mai fac subiectul unei garanții comerciale. Cu cât mașinile sunt mai vechi și cu un cost de achiziționare extrem de redus, tentația de a repara autovehiculul în facilități nereglementate crește, astfel existând pe stradă vehicule care nu corespund unui nivel tehnic adecvat pentru a asigura siguranța și securitatea celorlalți participanți la trafic.”
Deși vede această taxă drept bine venită, este de părere că este „inutilă în lipsa reformării sistemului de înregistrare, verificare, control și indisponibilizare a vehiculelor”.
Potrivit platformei PlugShare, stațiile de încărcare sunt destul de numeroase și accesibile pe teritoriul țării iar în septembrie 2020, în România erau 440 de puncte de încărcare, potrivit bazei de date EAFO furnizată de Curtea de Conturi Europeană și Eurostat.
În România, numărul de mașini electrice vândute s-a aflat într-o creștere treptată din 2017. Între 2018 și 2019, vânzările de mașini electrice au crescut cu 123% - 1.506 vehicule. Iar în 2020, în România s-au înmatriculat 2.846 de mașini electrice. Și la nivel european, tendința este una în creștere, cu una din 20 de mașini înmatriculate în 2020 fiind mașină electrică.
