Creșterea prețului la carburant a început să devină vizibilă și deranjantă. Dacă în urmă cu câteva luni, un plin de benzină (50 de litri) costa în jur de 250 de lei, acum valoarea s-a majorat spre 300 de lei (60 de euro). O diferență de 50 de lei, care este resimțită de majoritatea românilor. Diferența devine și mai semnificativă dacă am face o comparație cu perioada stării de urgență, când prețul era în jurul a 4,1 lei pentru un litru de carburant. Dar scăderea de atunci era normală deoarece Europa și România erau în carantină.
Europa Liberă a cerut opinia oamenilor care alimentau în două benzinării din sudul Capitalei. Toți au remarcat noile tarife. „Mari”. Acesta a fost cuvântul folosit cel mai des când au fost întrebați cum li se par prețurile. Indiferent de categoria din care proveneau, oamenii spun că prețurile, raportate la veniturile încasate, sunt mari.
Comparativ cu luna trecută, prețul mediu al unui litru de benzină s-a majorat cu 3,5%, ceea ce înseamnă că un plin (50 de litri) costa astăzi cu 10 lei mai mult decât în urma cu 30 de zile, informează portalul peco-online.ro. În cazul motorinei, prețul mediu al unui litru a crescut cu 2,7%, ceea ce înseamnă că un plin (50 de litri) costa cu 7,5 lei mai mult decât luna trecută.
Prețurile afișate astăzi în sudul Bucureștiului:
Mol
- Evo Benzină - 5,92 lei
- Evo PLUS Benzină - 6,61 lei
- Evo Diesel - 5,89 lei
- Evo PLUS Diesel - 6,29 lei
Petrom
- Benzină Standard - 5,83 lei
- Benzină Extra 99 - 6,30 lei
- Motorină Standard - 5,79 lei
- Motorină Extra - 6,11 lei
Cele mai mici prețuri în lei la benzină, motorină, GPL în principalele orașe
- București: 5,79 – 5,75 – 2,76 lei
- Cluj Napoca: 5,78 – 5,67 – 2,69 lei
- Timișoara – 5,72 – 5,69 – 2,84 lei
- Iași – 5,80 – 5,70 – 2,85 lei
- Constanța – 5,80 – 5,68 – 2,28 lei
Evoluție preț benzină în ultimii cinci ani, mijlocul lunii iulie
- Iulie 2016 – 4,88 lei
- Iulie 2017 - 4,61 lei
- Iulie 2018 - 5,65 lei
- Iulie 2019 – 4,53 lei
- Iulie 2020 – 5,8 lei
Prețul mediu al motorinei în Europa
De ce a crescut prețul carburantului așa de rapid?
Europa Liberă a încercat să facă o comparație a prețurilor carburanților cu ianuarie 2020. Epidemia nu își făcuse simțită prezența, iar guvernul Orban tocmai renunțase la supraacciza de 7 eurocenți pe litru, ceea ce a condus la o ieftinire a carburanților.
Prețul barilului de petrol era la nivel mondial pe 25 decembrie 2019 la 290 de lei, în timp ce valoarea din 16 iulie 2021 era de 306 lei. Valori relativ apropiate.
Economistul Aurelian Dochia explică pentru Europa Liberă că negocierile dintre marii producători de petrol au produs fluctuația prețului la nivel mondial. Prețul barilului de petrol e în creștere în ultimele luni, remarcă economistul, după ce anul trecut s-a prăbușit din cauza pandemiei. Pe lângă creșterea prețului la baril în ultima jumătate de an, se observă și o creștere ridicată a consumului. Când cererea este mare, oferta se majorează și ea.
„Producătorii din România și alte țări profită de momentul acesta favorabil în care toată lumea pleacă la plimbare și au crescut prețurile într-o anumită măsură. Este și o încercare de recuperare a pierderilor de anul trecut”, susține Dochia pentru Europa Liberă.
Potrivit acestuia, se pot observa creșteri ale tuturor materiilor prime, mai ales în zona de construcție.
Guvernul nu a majorat taxele în zona carburanților în intervalul ianuarie 2020 – iulie 2021, ci s-a făcut doar actualizarea accizei la cursul euro.
Majorarea prețului la carburant și alte materii prime conduce spre un alt fenomen îngrijorător: inflația. Pentru că la final, consumatorul este cel care plătește factura.
„Inflația a început să devină un subiect de discuție, dacă nu de îngrijorare. Economiștii în plan internațional sunt împărțiți: unii spun că nu e motiv de îngrijorare, că e doar un fenomen temporar, alții spun că s-ar putea să fie un fenomen cu consecințe pe termen mai lung”, a subliniat Aurelian Dochia.
Dragoș Cabat, membru în Consiliul Director al Asociației CFA România, precizează că prețul carburantului se majorează din trei motive: creșterea prețului petrolului la nivel mondial, al doilea este legat de actualizarea accizei, iar ultimul se referă la deprecierea leului față de euro și dolar. Un alt patrulea factor ține de sezonul concediilor, când oferta se mărește, mai ales că s-a suprapus cu eliminarea restricțiilor legate de pandemie.
Acesta atrage atenția asupra acordului semnat de marii producători de petrol (OPEC), care au stabilit în weekend că vor crește producția pentru a stabiliza prețul carburanților la nivel mondial.
„Și SUA, UE, China se confruntă cu o creștere a presiunii inflaționiste, mai ales din cauza creșterii prețului la materiile prime, inclusiv petrolul”, afirmă Cabat.
Decizia luată de OPEC ar trebui să conducă la oprirea prețurilor și o eventuală scădere a acestora. Fenomenul ar trebui să devină vizibil peste două săptămâni.
Dragoș Cabat explică și rolul guvernelor și băncilor centrale în ce se întâmplă acum în zona economică.
„Băncile centrale și guvernele au aruncat foarte mulți bani în economie”, spune Cabat, care adaugă însă că sumele nu pot fi atât de ușor absorbite în economie.
„Nimeni nu poate construi atât de repede, oferta rămâne constantă, dar banii sunt mult mai mulți, e normal ca prețurile să crească. Se produce un fenomen inflaționist pe care îl observăm în lume. Sunt mult mai mulți bani cu care nu ai ce să faci, atunci plătești mai mulți bani pe fix aceleași lucruri pe care le cumpărai și înainte. Se generează inflație”, susține Dragoș Cabat.
Primele domenii în care se manifestă tendința sunt în zona energiei, a alimentelor și a materialelor de construcție.
„Guvernele au aruncat mult prea mulți bani pe piață și nu au cum să îi retragă. În următorii doi-trei ani, vom asista la acest fenomen nedorit al inflației. Un fenomen care nu s-a manifestat la precedenta criză, au sperat băncile centrale să nu se manifeste nici acum”, subliniază membrul CFA România.
Transportatorii se așteptau la scumpirea carburantului. Factura vine la consumator
George Dobre, PR și Marketing la Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri, a menționat că, de la începutul anului, cotația barilului de petrol a crescut cu 58%.
„Se află la maximul ultimilor trei ani de zile. Dacă se păstrează ritmul actual, barilul ar putea ajunge la vârful prețului din ultimii șapte ani”, a spus reprezentantul UNTRR.
Potrivit acestuia, motorina are o pondere de peste o treime din costul de transport.
„Firmele care au contracte care prevăd și indexarea tarifului de transport în funcție de creșterea prețului la transport în funcție de prețul la motorină sunt acoperite, nu au nici o problemă. Firmele care nu au astfel de înțelegeri în contracte vor trebui să suporte pierderea”, a spus Dobre pentru Europa Liberă.
El a recunoscut că transportatorii se așteptau ca prețul carburanților să crească după relansarea creșterii economice și a cererii, dar speră să se stabilizeze.
„Prețul motorinei fără taxe a crescut cu 23% de la începutul anului, în timp ce prețul motorinei cu taxe a crescut cu 14% în perioada analizată. Acciza la motorină a crescut de la începutul anului 2021, dar, potrivit analizei UE, România are al doilea cel mai mic preț la motorină, după Bulgaria, atunci când vorbim de prețul cu taxe. Atunci când vorbim de prețul fără taxe, România este pe locul 11, în spatele unor țări care nu au rezerve de petrol”, a afirmat George Dobre.
Evoluția prețului la carburanți va afecta, în final, consumatorul, precizează reprezentantul UNTRR.
Acordul OPEC din weekend și păcăleala USL cu supraaciza
Acordul semnat de 23 de mari producători de petrol, printre care și Rusia, prevede majorarea producției cu 400.000 de barili pe zi în fiecare lună din august până în decembrie.
Principalul efect dorit este ca majorarea ofertei de petrol să reducă riscul unor creșteri explozive, care s-ar traduce prin inflație. Acordul stabilește și cotele de producție, existând tensiuni în discuții cu Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite.
Supraaciza la carburant a fost eliminată în România în decembrie 2019, după ce a fost introdusă de guvernul USL condus de Victor Ponta. Supracciza la carburant de 7 eurocenți pe litru a fost justificată prin faptul că fondurile colectate se vor regăsi în construcția de autostrăzi. Fostul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, cel care a avansat idea supraaccizei, a promis că Moldova va avea autostradă după apariția acestei măsuri.
Banii colectați s-au dus la bugetul de stat și nu într-un fond dedicat construirii de autostrăzi. Autostrada Moldovei nu a fost finanțată din supracciză, iar eliminarea ei s-a făcut de guvernul condus de Ludovic Orban.
Facebook Forum