Nava, identificată de Danemarca ca Yi Peng 3, a trecut pe lângă cele două cabluri duminică și luni, în momentul în care se crede că au fost tăiate cu bună știință.
„Apărarea daneză poate confirma că suntem prezenți în zona din apropierea navei chinezești Yi Peng 3. În prezent, Apărarea daneză nu are alte comentarii”, a declarat șeful danez al apărării, citat de The Guardian.
Oficialii suedezi au confirmat că sunt interesați de navă, dar nu au oferit detalii suplimentare.
Echipaje de căutare subacvatice suedeze specializate au fost miercuri la locul în care cablul finlandezo-german, unul dintre cele două cabluri submarine de fibră optică, a fost avariat și au adunat dovezi.
Un cablu între Suedia și Lituania a fost și el avariat.
C-Lion1, un cablu submarin cu o lungime de 1.172 kilometri care leagă capitala finlandeză Helsinki de portul Rostock la Marea Baltică din nord-estul Germaniei, a fost tăiat luni, potrivit operatorului său, grupul de tehnologie finlandez Cinia, scrie Agerpres.
Ruptura, localizată la sud de insula Öland, în apele suedeze, la aproximativ 700 km de Helsinki, a dus la întreruperea tuturor conexiunilor de fibră optică ale acestui cablu. „Acest tip de ruptură nu se produce în aceste ape fără un impact extern", a adăugat grupul Cinia.
Poliția suedeză a spus că o navă chineză aflată în largul coastei Danemarcei se află printre suspecți. „Face parte din sfera de interes, dar pot fi mai multe”, a spus Per Engström de la Departamentul Operativ Național al Suediei.
Nava se pare că are comandant rus.
„China și-a îndeplinit în mod constant și pe deplin obligațiile ca stat de pavilion și solicită navelor chineze să respecte cu strictețe legile și reglementările relevante”, a declarat Lin Jian, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Chinei.
Marina suedeză a declarat că a făcut o „identificare aproape 100%” a navelor care se aflau în zona celor două cabluri avariate.
Poliţia finlandeză a deschis, de asemenea, o anchetă. Suedia şi Lituania, după Finlanda şi Germania luni, s-au declarat „profund îngrijorate" de ruperea cablului care leagă cele două ţări.
„Situaţiile de acest tip trebuie evaluate ţinând cont de ameninţarea tot mai mare pe care Rusia o reprezintă în vecinătatea noastră", au spus miniştrii apărării din cele două ţări, menţionând „un număr tot mai mare de activităţi hibride în Europa".
Miniştrii de externe german şi finlandez, Annalena Baerbock şi Elina Valtonen, au discutat luni seară despre ameninţarea rusă.
„Securitatea noastră europeană nu este ameninţată doar de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, ci şi de războaiele hibride purtate de actori rău intenţionaţi", au estimate ele, adăugând că „un astfel de incident trezeşte imediat suspiciunea de daune cauzate în mod intenţionat".
Ţările europene termenul de „război hibrid", care descrie acțiuni menite să le destabilizeze și să le vulnerabilizeze, după ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022.
„Noțiunea de război hibrid ajută la definirea conflictelor actuale care combină intimidarea strategică a statelor cu arme de distrugere în masă, operațiuni comune care implică și unități speciale, și mercenari, și manevre de dezinformare la scară largă”, explică pentru publicația franceză Le Monde Thomas Gomart, directorul Institutului Francez de Relații Internaționale (IFRI).
Amenințările hibride sunt cele prezentate de adversari, cu capacitatea de a folosi simultan mijloace convenționale și neconvenționale adaptate în urmărirea obiectivelor lor, potrivit NATO.
Conceptul de amenințări hibride urmărește să surprindă amestecul de acțiuni convenționale și neconvenționale, militare și nemilitare, deschise și ascunse care pot fi utilizate în coordonat de actori statali sau nestatali pentru a atinge obiective specifice, rămânând în același timp sub pragul unui război declarat oficial, potrivit UE.
Duminică dimineaţă, un alt cablu de telecomunicaţii, Arelion, care leagă insula suedeză Gotland de Lituania, a fost şi el avariat, a explicat marţi Audrius Stasiulaitis, purtătorul de cuvânt al filialei lituaniene a operatorului suedez Telia. Traficul de internet a fost redirecţionat prin alte legături internaţionale.
„Putem confirma că întreruperea traficului de internet nu a fost cauzată de o defecţiune a echipamentului, ci de deteriorarea materială a cablului de fibră optică", a afirmat acesta, precizând că nu au fost afectaţi clienţii.
„Nimeni nu crede că aceste cabluri au fost tăiate accidental", a spus ministrul german al apărării, Boris Pistorius.
Mai multe incidente au avut loc în ultimele luni în Marea Baltică, zonă maritimă împărțită cu Rusia de ţările nordice şi de țările baltice, Polonia şi Germania.
Fostul preşedinte finlandez Sauli Niinist a cerut în luna octombrie înfiinţarea, la Uniunea Europeană, a unui serviciu de cooperare în domeniul informaţiilor.
Tensiunile în Marea Baltică s-au înmulţit după ce Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie 2022. Moscova vede în apropierea NATO de granițele sale o ameninţare la adresa securităţii sale. Odată cu aderarea Suediei şi a Finlandei la Alianţa Nord-Atlantică, toate statele care se învecinează cu Marea Baltică, cu excepţia Rusiei, sunt acum membre ale NATO.
