Linkuri accesibilitate

Cum au reacționat politicienii și analiștii militari la avertismentele generalului Gheorghiță Vlad


Șeful Statului Major al Apărării, Gheorghiță Vlad, spune că e nevoie de un serviciu militar voluntar pentru creșterea numărului de rezerviști.
Șeful Statului Major al Apărării, Gheorghiță Vlad, spune că e nevoie de un serviciu militar voluntar pentru creșterea numărului de rezerviști.

Politicieni și analiști militari reacționează după interviul acordat de șeful Statului Major al Apărării, Gheorghiță Vlad, la Europa Liberă. El a spus că România nu e pregătită de o posibilă escaladare a conflictului din Ucraina și că e nevoie de un serviciu militar voluntar, care să crească numărul rezerviștilor tineri.

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, care este și general în rezervă, a părut vineri să aprobe afirmațiile șefului Statului Major referitoare la o posibilă extindere a conflictului din Ucraina, dacă Rusia învinge.

„E nevoie să avem măsuri legale, concrete pentru tot ceea ce înseamnă pregătirea teritoriului și a populației pentru apărare”, a spus Nicolae Ciucă, președintele Senatului și al PNL, partid aflat la guvernare.

„România nu a beneficiat niciodată de garanții de securitate mai puternice, mai consolidate decât avem azi. Dar dincolo de aceste garanții e nevoia fiecărei țări în parte pentru a-și actualiza și a-și ridica toate problemele și a analiza toate ipotezele pentru a fi pregătiți pentru orice situație”, a completat el.

Președintele Senatului, fost militar de carieră, spune că e nevoie de un mecanism legal care să permită consolidarea capacităților de apărare.

„În ceea ce privește riscurile, suntem o țară la granița unui conflict, nu putem să stăm nepăsători și, în acest context, trebuie să luăm toate măsurile și vă asigur că au fost luate toate măsurile (…) pentru ca împreună cu aliații să facem față oricărei provocări”, a declarat Nicolae Ciucă.

Nicolae Ciucă, președinte PNL, fost premier și general în rezervă, îi dă dreptate șefului Statului Major, care spune că e nevoie de legi care să îmbunătățească capacitatea de apărare a Armatei, inclusiv prin crearea unui serviciu militar voluntar.
Nicolae Ciucă, președinte PNL, fost premier și general în rezervă, îi dă dreptate șefului Statului Major, care spune că e nevoie de legi care să îmbunătățească capacitatea de apărare a Armatei, inclusiv prin crearea unui serviciu militar voluntar.

Declarațiile președintelui Senatului vin după ce, cu o zi înainte, atât președintele Klaus Iohannis, cât și premierul Marcel Ciolacu au spus că securitatea României este foarte bine protejată și că nu există riscul unui război.

Klaus Iohannis a afirmat că „România nu a fost niciodată atât de bine protejată cum este acum, ca parte a NATO”.

La rândul lui, premierul Marcel Ciolacu a spus că România nu riscă să intre într-un război.

„România nu a fost niciodată mai sigură, din acest punct de vedere, ca astăzi. Faptul că facem parte din NATO e un lucru foarte important şi vedeţi ce desfăşurare de forţe şi de militari din toată Europa şi, mai ales, din SUA, sunt pe teritoriul României. Deci, haideţi să stăm liniştiţi că România nu va intra în niciun război”, a declarat prim-ministrul Marcel Ciolacu.

Analistul militar Virgil Bălăceanu, generalul în rezervă, a fost de acord la Radio Europa FM că e nevoie de o lege care să încurajeze creșterea numărului de rezerviști pe baza voluntariatului.

În următorii zece ani, Armata României nu va mai avea rezervă.

„În următorii zece ani, poate chiar mai devreme, Armata României nu va mai avea rezervă pentru că acești rezerviști, împlinind vârsta de 55 de ani, sunt scoși din evidența militară și nu mai au obligații militare”, a subliniat el.

Sandu Valentin Mateiu, comandor în rezervă și analist politico-militar, a spus că Armata Română are trei mai probleme de rezolvat: efectivele, industria de apărare și rezerva. Într-un interviu la televiziunea Digi24, citat de defenseromania.ro, el a arătat că și alte țări europene au un serviciu militar bazat pe voluntariat.

„Avem o armată relativ mică, din care se pleacă. Din 80.000 (militari n.red) au plecat 6.000 anul trecut. Noi dorim efective de peste 100.000”, a spus Sandu Valentin Mateiu.

„A fost prezentat exemplul Suediei, în care din tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani - așa cum e propus și în legea aflată pe rol în România - să fie recrutați. Cei care pot și doresc, desigur, în măsura resurselor Armatei”, a completat el.

Reprezentanți ai partidelor politice au reacționat și ei la interviul generalului Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major.

Diana Buzoianu, deputată USR, a spus la B1Tv că legile privind instituțiile de forță sunt învechite și nu ar putea face față unui război modern.

„Avem comisie specială de analizat legi pe această zonă, această comisie nu a analizat nicio lege în Parlament”, a spus Diana Buzoianu.

Senatorul PSD, Bogdan Matei, a criticat afirmațiile făcute de generalul Gheorghiță Vlad, pe care le consideră „alarmiste” și „periculoase”, care s-ar potrivi mai degrabă unui politician sau analist militar.

„N-ai cum să vii cu astfel de declarații, din punctul meu de vedere. Totuși, vorbim de șeful suprem al Armatei, care ar trebui să fie mult mai ponderat, mult mai echilibrat”, a mai spus senatorul PSD Bogdan Matei, la B1TV.

Pe de partă o parte, o voce din PSD spune că declarațiile șefului Statului Major sunt justificate.

„Domnul Gheorghiță Vlad a spus un lucru foarte corect din punctul de vedere al celui care conduce Armata. Lucrează pe două parti: să fii pregătit să te aperi în caz de conflict, dar funcționează și ca descurajare. Dacă toate țările membre NATO vor arăta că iau foarte în serios această amenințare a Rusiei, Rusia se va gândi de multe ori înainte să atace o țară din zona NATO”, a spus Lucian Romașcanu, liderul grupului parlamentar PSD din Senat.

Reacțiile vin în urma interviului realizat de Anca Grădinaru la Europa Liberă cu șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad. Puteți urmări interviu în linkul de mai jos.

  • 16x9 Image

    Adrian Ardelean

    S-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2023. A intrat în presă în 2002 și s-a format că jurnalist la BBC World Service Romania. A lucrat mai apoi atât pentru posturi de radio și televiziune naționale ca Europa FM, Digi24, cât și pentru posturi de radio și televiziune regionale ca Transilvania LIVE, Radio Romania Cluj sau EBS Radio Cluj. Experiența lui include producerea și prezentarea de emisiuni live, jurnale de știri, dar și realizarea de analize, reportaje și documentare pe subiecte ce țin de actualitatea în economie, administrație și societate.

XS
SM
MD
LG