Linkuri accesibilitate

Studiu | Românii ar putea câștiga patru luni de viață prin măsuri de reducere a poluării


Lipsa măsurilor de acțiune împotriva poluării are efecte semnificative asupra duratei de viață, arată cercetătorii. (Imagine generică)

Potrivit unui studiu global, politicile de reglementare a calității aerului au potențialul de a adăugă până la cinci ani duratei de viață a oamenilor din cele mai poluate regiuni.

Datele furnizate de proiectul Air Quality Life Index (AQLI) arată că sănătatea oamenilor este direct amenințată de lipsa de acțiune când vine vorba de politicile climatice. În lipsa unor schimbări majore oamenii riscă să piardă în medie 2,2 ani din durata vieții iar locuitorii celor mai grav afectate zone ale lumii ar putea pierde până la cinci ani din viață.

În România, durata medie de viață ar crește cu patru luni (șapte luni în București) dacă s-ar respecta standardele propuse de Organizația Mondială a Sănătății privind calitatea aerului.

Efectul ascuns al poluării este mai grav decât s-a crezut în trecut, particulele din aer acționează în corpul uman, adesea producând efecte devastatoare și scurtând durata de viață. Cei de la AQLI au arătat că efectele poluării asupra corpului pot fi mai grave decât fumatul, tuberculoza sau HIV.

Potrivit AQLI, sudul României înregistrează cele mai ridicate niveluri de poluare. Județele Gorj, Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu și Ilfov sunt printre cele mai afectate. Nivelul de particule în suspensie variază între 16.1 (Giurgiu) și 17.3 (Dolj). Media pentru țară este de 14.4 iar indicele pentru București este de 16.6. Locuitorii capitalei ar putea dobândi 7 luni în plus la durata vieții dacă poluarea ar fi redusă la nivelul recomandat de OMS.

Capitala nu are în prezent un plan funcțional în ceea ce privește calitatea aerului, ultimul proiect fiind respins de Tribunalul București în urma unui proces intentat de mai multe organizații neguvernamentale, în 2020.

Limita de particule în suspensie PM10 și PM2,5 este depășită zilnic atât în capitală cât și în mult alte județe ale țării. Elaborarea unui Plan de Calitate a Aerului este impusă de Uniunea Europeană iar primarul capitalei, Nicușor Dan, a recunoscut în trecut că orașul funcționează după un plan recunoscut drept nefuncțional și a promis că unul nou va fi întocmit până în vara anului viitor.

O măsură vizată în România este taxarea poluării prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), taxă care ar viza în principal proprietarii autoturismelor poluante, adesea de mâna a doua, importate.

Michael Greenstone, profesor în economie și unul dintre fondatorii proiectului Air Quality Life Index spune că a devenit clar care este rolul jucat de măsurile de prevenție asupra poluării și asupra calității aerului.

Restricțiile impuse de răspândirea virusului Covid-19 au schimbat felul în care funcționează orașele, numărul de mașini în circulație și de oameni pe stradă fiind reduse semnificativ. „Unii oameni care erau obișnuiți să respire aer poluat au experimentat aer curat iar alții care erau obișnuiți cu aer curat au avut parte de aer poluat”.

Poluarea atmosferică este reprezentată de prezența particulelor în suspensie și a gazele nocive din aer.
Principalii poluanți sunt monoxidul de carbon (CO), dioxidul de azot (‎NO2), ozonul (O3), particulele în suspensie (PM10, PM2.5), dioxidul de sulf (SO2), hidrocarburile și plumbul.” - Aerlive

XS
SM
MD
LG