Parametri de poluare a aerului din România, disponibili public, pe baza senzorilor instalați în multe locuri din țară, nu au cunoscut variații majore în urma începerii războiului din Ucraina, spune, pentru Europa Liberă, fizicianul Silviu Gurlui de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași.
De asemenea, datele furnizate de Administrația de meteorologie confirmă estimări „în parametri” pentru marți, 22 martie, și miercuri, 23 martie.
Pericolele reprezentate de războiul din Ucraina includ însă și riscurile unor explozii la fabrici care au elemente de compuși chimici (cum a fost cazul rezervorului de amoniac avariat după bombardamentele din Sumî) și riscul major al oricărui timp de avarie sau incident la centralele nucleare de pe teritoriul Ucrainei, adaugă Silviu Gurlui.
Explozia de la Kiev
Luni, după bombardarea mall-ului din Kiev, primarul orașului, Vitali Kliciko, a declarat că nivelul poluării atmosferice din oraș a crescut.
„Din cauza incendiilor izbucnite în urma loviturilor aeriene din capitală și din regiune, a fost detectată poluarea aerului. Așadar, nu deschideți ferestrele. Și când ieșiți afară protejați-vă plămânii purtând chiar și o mască medicală de tip FFP2”, a spus primarul Kievului, citat de CNN.
Profesorul Silviu Gurlui spune că măsurătorile sale de după bombardarea mall-ului din Kiev nu au arătat modificări semnificative în calitatea aerului din România. „Dacă au fost modificări, au fost sub pragul compușilor poluanți pe care îi avem în aerul din România de multă vreme”.
De altfel, precizează acesta, niciunul din evenimentele produse până acum în Ucraina nu a fost urmat de creșteri semnificative ale poluării aerului din România. În ultima perioadă s-au înregistrat niveluri de poluare semnificative în Iași, de exemplu, dar acestea nu au fost cauzate de războiul din Ucraina, ci de factorii locali care afectează în general calitatea aerului din România.
Silviu Gurlui analizează hărțile de modelare a compușilor poluanți, adică cele de simulare și de prognoză, cât și datele la sol, atât cele din România, cât și cele disponibile publicului din Republica Moldova, Ucraina și Polonia.
Incendiile din Ucraina
„În zona ucraineană sunt foarte multe incendii, sunt potențiali compuși chimici care rezultă în atmosferă – particule de dimensiuni mici care pot să absoarbă sau să indice și alți potențiali compuși chimici gazoși”, spune profesorul ieșean.
Acesta precizează că, din hărțile de simulare pe care le are la dispoziție, a sesizat „în ultimele zile, mai ales dimineață, potențiale urme de monoxid de carbon, care vin din vestul Ucrainei, dar concentrațiile nu sunt nici pe departe îngrijorătoare. Ele sunt în limitele unei poluări mai severe care există în România și în alte condiții”.
La anumite niveluri de poluare a aerului, purtarea măștii poate ajuta, spune Silviu Gurlui cu referire la apelul primarului orașului Kiev, iar statul în casă, fără deschiderea ferestrelor, este, de asemenea, o variantă mai ales pentru anumite intervale orare: dimineață până la ora 10:00 și seară după ora 19:00, când sunt condiții atmosferice ce favorizează creșterea valorilor concentrațiilor.
Un mod suplimentar de protecție este acoperirea sursele de aerisire cu materiale textile umezite, care absorb o parte a compușilor. Aceste sfaturi sunt, de altfel, valabile în general în situațiile în care poluarea atmosferică este crescută, adaugă profesorul din Iași.
În prezent, potrivit paginii calitateaer.ro, a Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului, în România nu există „alerte active”.
Administrația Națională de Meteorologie transmite că „pe parcursul zilei de astăzi (22 martie) și mâine (23 martie), deasupra României, concentrațiile de monoxid de carbon nu vor avea valori ridicate”.
Estimarea se bazează pe datelor furnizate de Serviciul de Monitorizare a Atmosferei Copernicus.
Iar datele privind evoluția Indicelui European al Calității Aerului arată că în cele două zile, concentrațiile de particule în suspensie (PM10) nu vor avea valori ridicate.
Rezervorul de amoniac de la Sumî
În Sumî, oraș ucrainean din apropiere de granița cu Rusia, bombardamentele au avariat, luni, un rezervor de amoniac. Potrivit autorităților au existat unele scurgeri, fără a reprezenta însă un risc pentru locuitorii din apropiere, a anunțat Serviciul pentru situații de urgență din Ucraina.
Profesorul Silviu Gurlui arată că amoniacul expus în atmosferă este extrem de toxic. Poate fi chiar exploziv în anumite concentrații și afectează pielea, ochii și, mai ales, căile respiratorii. El poate fi letal în concentrații mari.
Nici în acest caz, pe baza măsurătorilor pe care le efectuează, Silviu Gurlui nu a identificat parametri care să arate că amoniacul s-ar fi răspândit în atmosferă, cu atât mai mult la o distanță considerabilă (de la Sumî la Chișinău, de exemplu, sunt peste 700 de kilometri).
„Este foarte probabil că a ajutat momentul în care s-a petrecut explozia și lipsa condițiilor meteorologice care să mențină compușii periculoși la sol. Atmosfera ’a respirat’, compușii de la sol au fost disperați repede și nu a fost facilitată menținerea lor într-o concentrație mare pentru mult timp”, spune fizicianul ieșean.
Zonele industriale au fost bombardate și în alte localități. O înregistrare pusă la dispoziție marți, în 22 martie, de Batalionul Azov al Gărzii Naționale a Ucrainei arată exploziile produse de bombele rusești în zona industrială a orașului asediat Mariupol.
Distanța este un element important și din perspectiva altui element de risc – bombardamente asupra unor aeroporturi, de exemplu, care pot duce la explozii de combustibili și incendii.
Silviu Gurlui spune că în cazul acestor „ținte”, pentru a avea un potențial efect vizibil asupra țărilor vecine sau chiar în țara în care se produc, la sute de kilometri, ar trebui ca acea sursă de poluare să emită particule pe o perioadă mai mare de timp.
„Un incendiu care durează câteva ore are potențial limitat de a reprezenta o sursă de poluare care se poate propaga pe distanțe mari. Depinde, de fiecare dată, de compușii prezenți. Dacă aceștia sunt periculoși, chiar dacă nu sunt în concentrație foarte mare, pot însă afecta mediul pe traiectoria pe care se deplasează”, adaugă Silviu Gurlui.
Nevoia de „protecție științifică”
În opinia fizicianului Silviu Gurlui cel mai mare risc reprezentat de războiul din Ucraina are legătură cu centralele nucleare de pe teritoriul acestui stat.
Dincolo de obligativitatea de a le proteja de atacuri, bombardamente sau orice alt pericol extern, cei care le gestionează trebuie să aibă „condiții adecvate de muncă. Normele de securitate sunt precise și de profunzime și e nevoie de oameni care să le poată îndeplini. Comunitatea științifică și mediul politic trebuie să găsească o formulă de protejare a zonelor strategice care au nevoie de siguranță maximă”, atrage atenția Silviu Gurlui.
În primele zile ale lunii martie, angajații de la centrala de la Zaporojie, capturată de forțele Rusiei, lucrau cu arme îndreptate asupra lor, potrivit oficialilor ucraineni din domeniul nuclear, citați de CNN.
Comunitatea științifică trebuie să asigure un organism neutru care să protejeze centralele nucleare, insistă Silviu Gurlui.
„Accidentele care pot apărea la acestea au urmări ce nu pot fi îndreptate”, spune el atrăgând atenția și asupra centralei de la Cernobîl, care a rămas fără conectare la rețeaua de energie în 9 martie. Orice agresiune, de orice tip ar fi, asupra unei centrale nucleare aduce riscuri majore, conchide Silviu Gurlui.
