Linkuri accesibilitate

Poluarea în București - labirintul de instituții care ar trebui să coopereze pentru un aer mai curat


Protest față de poluarea aerului în București

În weekend, sistemele independente de monitorizare a calității aerului au dat alarmă de poluare. Garda de Mediu s-a dus să verifice, dar nu a găsit o sursă clară. De aici începe nemulțumirea tuturor.

Rețeaua independentă de monitorizare a calității aerului a înregistrat, sâmbătă noaptea, depășiri de peste 400% ale nivelului maxim admis pentru particulele de praf, în București.

Depășirile pentru poluarea cu PM2,5 au fost de peste 400%, iar cele pentru poluarea de PM10 de aproape 300%.

Datele platformei aerlive.ro din 25 octombrie
Datele platformei aerlive.ro din 25 octombrie

Garda de Mediu București a trimis, sâmbătă seara, o echipă în control. După căutări pe teren, comunicatul oficial de presă al Gărzii Naționale de Mediu afirmă că inspectorii bănuiesc o topitorie, dar, când inspectorii erau acolo, topitoria era închisă.

Frustrarea față de Garda de Mediu

„Ei zic că au fost pe teren, bănuiesc o topitorie, dar nu știu când funcționează sau ce face, deși ar trebui să știe”, explică la Europa Libera Oana Neneciu, coordonatoarea rețelei independente de monitorizare a calității aerului aerlive.ro.

Totuși, Neneciu afirmă că „e destul de complicat să identifici o sursă, e vorba de un fenomen larg răspândit - arderi ilegale de deșeuri, cauciucuri, cabluri”.

În lipsa unei surse distincte a creșterii de particule dăunătoare, sursele plauzibile au fost identificate drept o combinație între termoficare, centralele individuale, încălzirea individuală cu lemne, praful de pe străzi și o presiune atmosferică ridicată, confirmată de Administrația Națională de Meteorologie.

„Asta se întâmplă în fiecare toamnă și iarnă. Ne facem că ne ia prin surprindere că există încălzire centralizată, cea individuală, trafic și presiune atmosferică ce ține particulele mai mult timp aproape de sol”, acuză Neneciu.

„Noi am tot avertizat că Gărzii de Mediu îi trebuie echipe de noapte, dar nu există”, spune coordonatoarea aerlive.ro.

Totuși, controlul efectuat de Garda de Mediu București a fost sâmbătă noaptea, după cum arată și fotografiile publicate de instituție.

„La instituția noastră există un telefon de permanență, este unul inter-instituțional. La acel număr ne apelează ISU și echipa de inspectori care asigură permanența se deplasează la cererea lor. Dar la acest caz ne-am deplasat la sesizarea cetățenilor”, explică pentru Europa Liberă Viorel Tufeanu, comisarul-șef al Gărzii de Mediu București.

Pentru Neneciu, cea mai frustrantă parte a comunicatului Gărzii Naționale de Mediu este însă următoarea: „Nu au fost depășite valorile limită, cu excepția PM10 (…)”

„PM10 este cea mai periculoasă particulă de praf, cea care ne intră direct în plămâni și cea din cauza căreia România este în infringement. Acest comunicat denotă, pentru mine, atmosfera internă din Garda de Mediu, Războiul lor nu e cu poluarea, ci cu societatea civilă și oamenii care le raporteză probleme”, spune Neneciu.

La Garda Națională de Mediu, departamentul de comunicare care a scris comunicatul, a refuzat să ofere informații despre controlul efectual în weekend.

„Noi, de la Comisariatul General, nu răspundem la lămuriri apropo de controlul de la București. Noi nu suntem răspunzători de aceste lămuriri, cei care au făcut controlul trebuie să răspundă”, a afirmat telefonic o angajată a departamentului comunicare.

Problema instituțiilor

„Garda de Mediu ar trebui să meargă cu poliția în aceste locuri, fie că este poliție locală sau națională. Ar fi mult mai eficienți, atât în termeni de personal, cât și de sancțiuni. Dar nu o fac”, subliniază coordonatoarea aerlive.ro.

Europa Liberă a confirmat de la Poliția Locală a Municipiului București că există un protocol de cooperare cu Garda Națională de Mediu. De altfel, Poliția Locală București are printre atribuțiile sale „protecția mediului”, cu un întreg compartiment denumit Serviciul Control Ecologie și Protecția Mediului.

Conform unor informații de la surse guvernamentale, serviciile de mediu de la polițiile locale ale Municipiului București și ale tuturor sectoarelor însumează peste 100 de oameni. Fără a adăuga și angajații structurilor de mediu din primării.

Comisarul-șef al Gărzii de Mediu București a explicat pentru Europa Liberă că „la cerere, avem cooperare cu polițiile locale. De exemplu, cu sectorul 6 am cooperat bine, anul acesta, la inspecții de service-uri și localuri”.

Însă cooperarea devine, probabil, dificilă, când chiar instituțiile primesc amenzi.

„Colegii mei au sancționat Primăria Municipiului București pentru că nu a întocmit evidența spațiilor verzi. Fiecare primărie de sector a fost sancționată pentru că nu asigură spălatul stradal așa cum e definit în lege și pentru că nu intensifică controalele prin structurile de mediu și cele ale poliției locale de sector”, a declarat Viorel Tufeanu pentru Europa Liberă.

„Față de anul trecut, cu aceiași oameni, avem de șase ori mai multe controale și de trei ori mai multe amenzi aplicate. În total, anul aceasta am efectuat 540 de inspecții”, a afirmat comisarul-șef.

Infrastructura se lasă așteptată

„Să pot suna la poliție, dacă vecinul arde cauciucuri, și să vină cineva pentru amendă sau dosar penal. Atât de simplu ar fi, dar acum Garda de Mediu se plânge că n-are oameni, iar Poliția spune că nu e treaba ei”, subliniază Oana Neneciu.

„De un an nu s-a schimbat nimic, pentru că, în pandemie, în general, poluarea a fost mai mică, așa că tuturor le-a convenit”, spune aceasta.

În acest moment, România este singura țară din UE care nu comunică Comisiei Europene în sistem live datele de poluare, ci trimite un tabel în Excel „lunar sau bilunar”, conform coordonatoarei aerlive.ro.

Iar din cele șase puncte oficiale de măsurare a calității aerului în București, doar două măsoară PM10, cea mai periculoasă particulă de praf pentru sănătatea populației.

Europa Liberă a solicitat Ministerului Mediului, în baza Legii 544 privind accesul la informații de interes public, detalii privind achiziționarea de senzori pentru măsurarea calității aerului în București.

30 de zile mai târziu, Ministerul ne-a răspuns că „A fost elaborat un draft de caiet de sarcini (…), a fost publicat în SEAP, în scopul consultării pieței (…)”.

În ceea ce privește stații de monitorizare a poluării pentru București, două ar urma să fie achiziționate de Ministerul Mediului. „Termenul de finalizare al contractului este sfârșitul anului 2021”.

„E îngrijorător că nu s-a extins rețeaua de monitorizare, Garda de Mediu află de pe Facebook de aceste episoade, de la noi”, conchide Oana Neneciu.

În lipsa infrastructurii, Viorel Tufeanu a cerut inspectorilor săi să țină cont de aceste date venite de la ONG-uri și de la cetățeni, „chiar dacă, în sensul strict, aceste dispozitive nu sunt omologate conform legislației din România”.

În 2020, Garda de Mediu București a răspuns la 2.500 de solicitări și sesizări din partea locuitorilor Capitalei.

Facebook Forum

Ultima săptămână la Primărie a celui mai longeviv edil din România
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:07:47 0:00
XS
SM
MD
LG