Linkuri accesibilitate

100 de opozanți anticomuniști în cărți poștale lansate de Poșta Română, în parteneriat cu CNSAS și Humanitas


Opozantul anticomunist Radu Filipescu, chipul uneia din cele 100 de cărți poștale
Opozantul anticomunist Radu Filipescu, chipul uneia din cele 100 de cărți poștale

Inspirată de Centenarul Monica Lovinescu, voce memorabilă a Europei Libere, Poșta Română lansează un proiect de istorie recentă prin care publică 100 de cărți poștale cu chipurile a 100 de opozanți anticomuniști români.

Zece dintre aceste figuri, începând cu Monica Lovinescu însăși, sunt personalități ale căror lucrări au fost publicate de Editura Humanitas.

Cea mai mare parte, însă, sunt chipuri și identități ale unor oameni care au rămas până în prezent anonimi. Acești oameni, de ordinul miilor, au fost descoperiți de Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității (CNSAS) în arhivele fostei Securități comuniste.

Printre ei se află electricieni, strungari, casierițe, asistente medicale, ceea ce dovedește existența unei opoziții reale anticomuniste în anii '80.

La evenimentul de lansare a proiectului au fost prezenți inclusiv doi dintre opozanții cunoscuți: Radu Filipescu și Petre Mihai Băcanu, arestați de regimul comunist.

În numele celor mai puțin cunoscuți a vorbit Germina Nagâț, șefa investigatorilor de la CNSAS.

Vocea opozanților anonimi nu a fost cunoscută tocmai pentru că Securitatea a fost extrem de eficientă în anihilarea lor. Presiunile asupra lor era atât de mari încât, așa cum spune jurnalistul P.M.Băcanu, „mă întrebam dacă nu cumva eu am luat-o razna, nu ei”.

Ştefan Loos, 19 ani, electrician, Sibiu, 1970, condamnat la 6 ani închisoare
Ştefan Loos, 19 ani, electrician, Sibiu, 1970, condamnat la 6 ani închisoare

„Suferim astăzi, mai mult ca niciodată, că ne lipsesc valorile, reperele, modelele de verticalitate. Sau, cel puțin, așa declarăm. Avem nevoie să începem a prețui cu adevărat memoria românilor care au avut forța și curajul să riște totul pentru libertate și pentru «luxul» de a încerca să trăiască demn. Și fiindcă vrem să vă aducem aminte, am lansat campania națională de informare și de conștientizare Demnitate și curaj - un proiect al Companiei Naționale Poșta Română prin care îi cinstim pe românii care au îndrăznit să sfideze regimul comunist, luptând pentru drepturile și conștiința lor, indiferent de condiții”, se menționează pe pagina evenimentului.

Este vorba de „poveștile unora dintre acești români, intelectuali sau simpli muncitori, studenți sau pensionari – fiindcă demnitatea și curajul nu au studii și nici vârstă. Pentru că mulți au îndurat chinuri și torturi halucinante, ținând cu dinții de un ideal, noi le-am spus, simplu, Eroi. Vă oferim, așadar, pentru prima dată în România, cărți poștale comemorative tipărite de Poșta Română, purtând chipurile acestor eroi. 100 de cărți poștale unicat, 100 de eroi. Unii anonimi, alții persoane publice din epocă. Ne-a inspirat în alegerea celor 100 de români însăși ideea de a marca Centenarul Monica Lovinescu, „Vocea Demnității” de la Radio Europa Liberă”, spun autorii evenimentului.

Cartea poștală tradițională a fost dublată cu oglinda ei digitală, o colecție de 100 de NFT-uri, variante a 10 cărți poștale din cele 100.

Parteneri ai Poștei Române au fost: Editura Humanitas, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare în Informatică ICI și Teatrul Național București.

Portrete de opozanți anticomuniști

Ion și Mariana au reușit timp de patru ani să împartă manifeste în București, fără să-i prindă nimeni. Trimiteau scrisori prin Poștă sau trase la indigo. Mariana a înfruntat regimul fără teamă, deși era mama a trei copii mici.

Era 1977, primăvara. Ion Niculae, om simplu crescut la țară, acum muncitor în Capitală. Influențat de știrile de la „Europa liberă”, a decis că este momentul faptei eroice a vieții lui.

Așa s-a decis să acționeze pentru a cere eliberarea de urgență a scriitorului Paul Goma.

Republica Socialistă România semnase cu doi ani în urmă, în august 1975, Acordurile de la Helsinki, prin care se obliga să respecte mai multe principii esențiale în dreptul internațional, printre care și drepturile fundamentale ale omului.

Ion Niculae și-a spus că nu mai e timp de pierdut, așa că a redactat și a multiplicat peste 3.000 de manifeste, pe care le-a distribuit în cartierele Titan și Berceni din București. A făcut totul cu sprijinul prietenei sale, Marianei Gherghina-Beșciu, în cursul nopții de 9 spre 10 mai 1977.

Au trimis scrisori la ziare, dar și la „Europa liberă” din München

Și nu s-au oprit aici. În zilele următoare au trimis prin Poștă scrisori în care cereau eliberarea lui Paul Goma. Scrisorile erau scrise de mână și apoi multiplicate la indigo, tot cu sprijinul inimoasei Mariana. Acțiunea lor a pus Securitatea și autoritățile comuniste pe jar, dar nu au fost prinși.

A urmat un alt rând de epistole, în vara anului 1977.

Pe acestea le-au multiplicat cu mașina de scris. De astă dată, pe lângă organele de partid și de stat comunist, scrisorile au fost trimise și redacțiilor autohtone, unor organizații obștești, dar și către redacția postului de radio „Europa liberă”, cu sediul la München.

Simțindu-se inspirată, Mariana a compus și o serie de poezii prin care cerea respectarea drepturilor omului. Poeziile i-au fost, însă, găsite de milițieni la percheziția din iunie 1981.

Ion și Mariana au fost arestați în iunie 1981, sub acuzația de propagandă împotriva orânduirii socialiste.

Tribunalul Militar București a pronunțat verdictul: Ion a primit șapte ani de închisoare, iar Mariana – cinci.

Din fericire, i-a ajutat Decretul 189/1981, prin care anumite fapte erau grațiate total sau parțial. Așa că pedeapsa lui Ion s-a redus la cinci ani și 10 luni de pușcărie, iar Mariana a beneficiat de grațiere totală.

Curajul simplității

Ion Niculae s-a născut pe 1 septembrie 1937, în comuna Cătrunești din Ialomița.

A absolvit 8 clase, iar la momentul condamnării sale era gestionar la magazinul „Dioda” din București.

Era divorțat, tatăl unui copil major la acea dată și locuia în sectorul 3 al Capitalei.

Mamă a trei copii minori, Mariana Gherghina-Beșciu avea 27 de ani la momentul condamnării și nici 23 când lua decizia de a lupta cu abuzurile regimului comunist.

Născută pe 12 iunie 1954, la Turnu Măgurele, județul Teleorman, ea a absolvit școala postliceală de asistente medicale și era asistentă medicală la Spitalul de copii „Călărași” din Capitală în momentul arestării sale.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG