Linkuri accesibilitate

Povestea procesului Codruței Kovesi la CEDO. Interviu cu avocata Nicoleta Popescu


Avocata pentru drepturile omului, Nicoleta Popescu

Avocată cunoscută pentru procesele câștigate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Nicoleta Popescua explicat pentru Europa Liberă de ce dosarul revocării fostei procuroare-șefe anticorupție, Laura Codruța Kovesi, a fost foarte dificil, ce tertipuri a folosit guvernul român împotriva sa și de ce un recurs al părții române ar fi sortit eșecului. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit că România a încălcat dreptul la un proces echitabil și dreptul la liberă exprimare prin decizia Curții Constituționale care a dus la demiterea Laurei Codruța Kovesi din funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție.

Europa Liberă: Cum a început colaborarea dvs. cu fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, cum a devenit, de fapt, clienta dvs.?

Nicoleta Popescu: „În toamna anului 2018 am fost contactată de un fost agent CEDO al guvernului și am fost întrebată dacă vreau să preiau dosarul doamnei Kovesi în fața Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Am fost destul de surprinsă, apoi am fost contactată de fosta șefă a DNA, care mi-a solicitat o întâlnire la biroul meu și i-am spus de la început că prima vulnerabilitate a cazului o reprezintă demonstrarea în fața CEDO a motivului pentru care nu a contestat decretul președintelui în contencios administrativ.”

Europa Liberă: Putea face această contestare, dar era inutilă?

Nicoleta Popescu: „Putea, dar era ceva formal. Orice decret al președintelui poate fi contestat procedural în fața unei instanțe de contencios administrativ, dar nu a fost făcută o astfel de procedură. Există, însă, o prevedere în Convenția Europeană pentru Drepturile Omului care menționează în mod expres că reclamanții se pot adresa CEDO doar după epuizarea tuturor instanțelor naționale. Să demonstrezi că Laura Codruța Kovesi nu avea o cale efectivă de atac, nu una formală, dădea cauzei un anumit caz de dificultate. I-am spus că dacă vom trece de un prim filtru al admisibilității pe acest criteriu al neepuizării căilor interne de atac, plângerea are șanse. Pentru că în faza de filtru în fața CEDO, un jurist din grefa română verifică dacă plângerea îndeplinește acele criterii formale, iar unul din criterii era chiar acela de parcurgere a instanțelor naționale. Exista deci pericolul ca plângerea noastră să fie respinsă din start. ”

Europa Liberă: Ce efect ar fi avut apelul la contenciosul administrativ devreme ce nu putea să-și recapete funcția?

Nicoleta Popescu:„Nu ar fi putut să revină în funcție și nu ar fi avut nicio șansă reală de contestare a dreptului de revocare din două considerente: decretul președintelui putea fi contestat doar formal, pentru că în decizia sa Curtea Constituțională spunea că această propunere este un atribut al ministrului Justiției și că președintele trebuie doar să semneze decretul. CEDO a și constatat, de altfel, în hotărârea sa că nici măcar CCR nu a analizat dacă există motive temeinice de revocare sau nu. Putea contesta, deci, în contencios, dar numai pentru chestiuni strict formale, de exemplu, dacă în decret apăreau greșeli de nume, dacă data nu era pusă corect, dar nu putea contesta pe fondul cauzei. Guvernul s-a apărat puternic și a apărat inadmisibilitatea plângerii tocmai pe neepuizarea căilor interne de atac. Un al doilea motiv, pentru care nu a putut să conteste sau nu a avut efectiv o cale de atac la instanță este că acel raport al ministrului justiției nu este un act administrativ și nu există o procedură în fața instanței naționale prin care să poți să contești propunerea ministrului de revocare a unui procuror-șef. Acest lucru se și constată de altfel în hotărârea Curții Europene.”

Europa Liberă: Deci nu părea de la început că acest proces putea fi câștigător?

Nicoleta Popescu: „Zâmbesc când văd spectatorii de pe margine care spun că acest proces s-a câștigat de pe scaun. Dosarul a avut un grad de dificultate major din punctul meu de vedere. Acum e ușor să constați ceea ce scrie CEDO, dar vă asigur că nu a fost deloc ușor, mai ales că inclusiv dna. Kovesi, când a venit la mine prima dată, mi-a spus că nu i-a acordat nimeni vreo șansă la CEDO.”

Europa Liberă: Ați fost primul și singurul avocat al fostei procuroare- șefe anticorupție sau a mai avut înainte și alți avocați?

Nicoleta Popescu:„Cred că s-a consultat cu mai mulți juriști dacă să se adreseze sau nu la CEDO și toate acele persoane i-au spus că nu are rost să meargă la Curtea Europeană, fiindcă nu avea nicio șansă. Fiind vorba despre o hotărâre a CCR, cei mai mulți plecau de la premiza că deciziile CCR nu puteau fi supuse niciunui fel de control al CEDO. Deci nici Dna. Kovesi nu era convinsă că demersul său va fi încununat de succes, dar a mers totuși până la capăt.”

Europa Liberă: Cum a fost interacțiunea dvs. cu guvernul în toată perioada procesului?

Nicoleta Popescu: „Nu a fost o experiență diferită față de cauzele anterioare, fiindcă guvernul în toate dosarele își face o apărare destul de vehementă în sensul respingerii tuturor cauzelor împotriva României, așa e și normal, fiindcă apără statul român. Nu întotdeauna, însă, modalitatea prin care o face este una corectă și onestă. Să explic puțin la ce mă refer, pornind de la etapele procedurale: prima plângere pe care am trimis-o la CEDO a fost în decembrie 2018, iar un prim răspuns a venit în februarie 2019, în acel termen de trei luni în care CEDO răspunde reclamanților printr-o scrisoare și le comunică oamenilor dacă dosarul lor a trecut într-o etapă superioară sau nu. Tot în februarie 2019 am fost anunțată de către președintele Curții Europene că acest dosar va fi soluționat în procedură de urgență. Noi nu solicitaserăm acest lucru.”

Europa Liberă: De ce a considerat CEDO că dosarul Kovesi trebuie judecat în procedură de urgență?

Nicoleta Popescu: „Nu exista o motivare în acest sens. Pot emite o opinie: că instanțele internaționale dar și mass-media au observat ce se întâmplă în sistemul juridic românesc și din acest motiv Curtea Europeană a considerat că e o prioritate. Au existat în spațiul public multe întrebări pornind de la faptul că unii reclamanți așteaptă ani de zile până li se soluționează plângerile, iar acest caz a fost soluționat atât de repede. Păi, unul dintre motive este că a decis președintele CEDO să fie prioritar, că a fost adusă în fața Curții o speță importantă pentru sistemul juridic românesc, și, de ce nu, pentru că întotdeauna CEDO își fixează la anumite perioade de timp, anumite articole din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, articole care urmează să devină prioritare pentru anumite plângeri. Au fost momentul în care au fost prioritare cazurile legate de proprietate, a existat o perioadă în care condițiile de detenție erau prioritare pentru CEDO și posibil ca acum să existe o prioritate a acestor tipuri de cauze.”

Europa Liberă: A contat în această etapă a ecuației faptul că fosta șefă a DNA devenise favorită pentru fotoliul de procuror-șef european?

Nicoleta Popescu: „Nu aș putea afirma acest lucru.”

Europa Liberă: Cum v-ați descurcat mai departe cu guvernul, după ce Curtea Europeană a decis să pună cazul în procedura de urgență?

Nicoleta Popescu: „În ianuarie 2019 s-a schimbat procedura în fața CEDO. În prezent sunt două etape: dacă CEDO consideră că există indicii ale încălcării Convenției, dă posibilitatea unei înțelegeri pe cale amiabilă și acordă un termen în acest sens, pentru a primi un răspuns de la părți. Lucrurile s-ar fi oprit aici, iar statul român nu ar mai fi primit o condamnare. Dacă această etapă nu poate fi trecută, atunci se trece la etapa a doua și procesul continuă. În acel moment nu a fost o dorință partea guvernului, dimpotrivă, s-a exprimat prin Agentul Guvernamental CEDO, o persoană care pare să fi fost numită cu mandat special pentru șase luni, care a și spus imediat că nu se dorește nicio înțelegere pe cale amiabilă. Deși agentul guvernamental avea informația din partea CEDO, apăruse inclusiv spațiul public, că dosarul va fi soluționat cu prioritate, a solicitat noi termene din partea CEDO. De pildă, aveam un termen pe care l-a decalat, spunând că există o situație excepțională, că la instituția agentului guvernamental CEDO nu au personal. Normal că nu era treaba CEDO, dacă guvernul român avea capacitatea să facă apărarea statului român. Deși era în procedură de urgență, CEDO i-a acordat totuși un termen părții române: 11 iulie pentru a formula observațiile. După ce s-a încheiat procedura observațiilor, agentul guvernamental a fost destituit din funcție, iar în august 2019 am fost informați de CEDO, că statul român, prin ministrul de Externe, Ramona Mănescu, solicită un nou termen, de două luni, pentru a redacta observații suplimentare la apărarea făcută de către reclamantă, să poată să-și formuleze, din nou, un contraatac la ce spunea reclamanta. A fost acordat termenul de 10 septembrie pentru observații suplimentare, în condițiile în care observațiile suplimentare nu sunt obligatorii. Exact în ziua de 10 septembrie 2019, nici măcar cu o zi înainte, noul agent numit, Maya Teodoroiu, a solicitat un nou termen, de păsuire, pentru aceste observații. CEDO nu i-a acordat acest termen, deși guvernul a evocat din nou, lipsa de personal, revocarea fostului agent guvernamental și că nu a avut timp să cunoască dosarul. Din acel moment, cazul, din punctul de vedere al procedurii scrise, pentru că doar o procedură scrisă este în acest tip de cauze, a fost închisă, urmând doar pronunțarea Curții Europene. Deci din septembrie pâna acum, în mai, a fost timp suficient. Apărarea făcută de agentul guvernamental a încercat să lungească aceste termene”.

Europa Liberă: Clienta dvs. ar fi fost de acord cu o înțelegere amiabilă, ce-ar fi câștigat?

Nicoleta Popescu: „Este greu de acceptat dacă ar fi fost de acord, câtă vreme nu reclamantul este cel care inițiază propunerea de înțelegere amiabilă. Vine exclusiv din partea guvernului. Nici măcar nu i s-a solicitat un punct de vedere. Nici nu ne așteptam, de altfel. Nici măcar nu am întrebat-o”.

Europa Liberă: Acum, pentru că este un alt guvern, care a salutat, dealtfel, hotărârea CEDO, s-ar mai pune problema unei contestări, unui recurs?

Nicoleta Popescu: „Nu cred că se pune problema unui guvern diferit, nu cred că depunerea unei contestații la Marea Cameră, procedura se numește retrimiterea la Marea Cameră, depinde de partidul de la guvernare. Apărarea se face de către profesioniști. Nu mi s-ar părea normal ca ministrul de Externe să cheme agentul guvernamental și să-i spună cum să facă apărarea într-un dosar, deși au existat informații de acest fel în media. Nu guvernul poate să decidă, ci profesioniștii din cadrul Agentului Guvernamental vor analiza în ce măsură o retrimitere la Marea Cameră este admisibilă sau nu. Nu este o procedură ca în cazul instanțelor naționale, pe care dacă o depui, indiferent dacă are șanse sau nu, urmează o soluție. Procedura la Marea Cameră poți să o depui doar dacă există o schimbare a jurisprudenței Curții, ceea ce nu e cazul, fiindcă avem deja un caz, Baka împotriva Ungariei, unde s-a folosit același articol. Doar dacă s-ar fi pus problema unei situații excepționale, ceva ce nu a mai fost soluționat vreodată de CEDO, dar nici această condiție nu este îndeplinită. Există un complet de filtru format din 5 judecători, care analizează depunerea acestei retrimiteri la Marea Cameră și care poate fi respinsă. Va fi decizia agentului guvernamental”.

Europa Liberă: După decizia CEDO în favoarea L.K. Kovesi, ce-ar trebui să schimbe România, există vreo obligație în acest sens?

Nicoleta Popescu: „Ar trebui să schimbe într-adevăr ceva. Am văzut poziția Consiliului Superior al Magistraturii, care mi s-a părut corectă și care a identificat că legislația internă, așa după cum am susținut și noi în fața CEDO, iar Curtea a constatat, este lacunară în privința revocării unui procuror-șef. Prin urmare, va trebui să existe o schimbare a legislației, o introducere a unei proceduri clare prin care un procuror-șef poate fi revocat din funcție, legea e destul de vagă, însă este inexistent un temei juridic prin care să poți să contești această propunere de revocare a ministrului Justiției. Propunerea nefiind un act administrativ nu poate fi adusă în fața unei instanțe de contencios administrativ. Deci e nevoie ca instanța să poată intra pe fond și judecătorii să analizeze dacă, într-adevăr, revocarea se justifică, dacă este corectă sau nu. Merită să reiau puțin care a fost desfășurarea lucrurilor: în toată această procedură, ministrul justiției a făcut propunerea de revocare din funcție a procurorului-șef DNA, CSM a avizat-o negativ, fiind nefavorabil propunerii, și a argumentat că în propunerea de revocare a ministrului Justiției nu existau elemente de management legale care să fi fost reținute împotriva fostei șefe a DNA. După aceea, președintele a respins, practic, acea propunere a ministrului și a refuzat să semneze propunerea de revocare, motivând-o și i-a trimis-o înapoi ministrului Justiției. Statul român, nici măcar în fața CEDO, nu a trimis acel document, prin care președintele a refuzat motivat propunerea de revocare a L.C. Kovesi. Am atras atenția CEDO că nu a fost trimis. Punctual trebuie să existe o procedură clară de revocare și trebuie analizată motivarea CEDO, pentru că ceea ce spune Curtea Europeană este că există o disfuncționalitate instituțională a CCR prin limitarea accesului la justiție, cu efecte clare asupra independenței sistemului juridic.”

Europa Liberă: Se poate înțelege din decizia CEDO cine sunt vinovații și cum ar trebui să „plătească”?

Nicoleta Popescu: „Curtea Europeană nu dă verdicte de vinovăție. CEDO identifică într-o hotărâre împotriva unui stat dacă există disfuncționalități legislative, dacă sistemul juridic național nu este compatibil cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului și atrage atenția asupra ceea ce s-a întâmplat cu instanța, în cazul acesta cu CCR, de aceea nu arată cu degetul cine e vinovat, dar prin motivare se arată care au fost limitările impuse de ministrul justiției și CCR, raportate la Convenție. Nu este rolul CEDO să condamne persoanele din statul român care ar fi greșit.”

Facebook Forum

VIDEO

Blocajul din Congres întârzie pachetul de ajutor pentru Covid
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:53 0:00
XS
SM
MD
LG