Cea împotriva căruia Duță a făcut plângere este propria denunțătoare, afacerista Irina Socol. Pentru ca metoda să reușească e nevoie de un procuror care să accepte cererea.
Lucian Duță, condamnat în primă instanță la 6 ani de închisoare pentru luare de mită, s-a mutat, anul trecut, la Constanța. De aici, a formulat un denunț împotriva celei care l-a „turnat” la DNA.
Duță speră ca astfel să-i fie înjumătățită pedeapsa, în baza unui articol din Legea privind protecția martorilor.
Fostul șef al CNAS a ales să locuiască într-un apartament din Mangalia pentru a respecta competența teritorială a parchetelor. Din informațiile Europa Liberă, imediat după schimbarea domiciliului, Duță a depus un denunț direct la procurorul Teodor Niță de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, deși DNA Constanța ar fi fost unitatea competentă să investigheze presupusele faptele de corupție.
Rolul procurorului Niță
În baza declarației lui Duță, procurorul Niță a început urmărirea penală față de Socol și încă o persoană, apoi a trimis Curții de Apel București (CAB) o adresă în care confirmă că fostul șef al CNAS a colaborat cu autorițățile.
Lucian Duță are o condamnare în primă instanță de 6 ani închisoare cu executare și peste câteva zile urmează decizia definitivă care va fi stabilită de Curtea de Apel București. Astfel, fostul director speră să oblige instanța să dicteze o pedeapsă înjumătățită, potrivit legii privind protecția martorilor.
Conform unor surse judiciare, denunțul depus la Constanța este unul formal, nu aduce probe noi, nu poate fi valorificat de procurori. Socol este la rândul ei denunțătoare în dosarul lui Duță, fiind vorba despre fapte pentru care fostul șef al Casei Naționale de Asigurări este condamnat în primă instanță. Nu de aceeași părere a fost procurorul Nițu de la Constanța care a trimis adresa către CAB, în apărarea fostului șef al CNAS.
Pe 9 februarie, Curtea de Apel București ar urma să se pronunțe, definitiv, în acest dosar. Hotărârea urmează să fie luată de judecătoarele Nadia Guluțanu și Daniela Panioglu.
Mutarea la Constanța
Potrivit portalului instanțelor de judecată, Lucian Duță și-a schimbat domiciliul de la București la Mangalia. Informația este publică, după ce instanța a anunțat poliția constănțeană de acest lucru, Duță fiind judecat sub control judiciar pe cauțiune.
Contactat de Europa Liberă, procurorul Niță a refuzat să discute pe marginea acestui caz. „Nu pot vorbi despre dosarele în curs. Nu pot să spun nici da, nici ba dacă dosarul mai este la mine”, ne-a declarat procurorul.
Întrebat dacă a trimis o adresă la Curtea de Apel București prin care confirmă că Duță este denunțător într-un dosar instrumentat de el, Niță a completat, precipitat, că „nu pot vorbi despre acest lucru, faceți o cerere scrisă către superiorii mei”.
La rândul lui, fostul șef al CNAS a refuzat să discute pe subiect și s-a lansat într-o teorie privind legalitatea întrebărilor reporterului.
„Când mă întrebați acest lucru, dumneavoastră de unde aveți informația asta? Când dați o informație cu efect în justiție trebuie să spuneți de unde aveți informația, altfel deveniți un pic ilegal în ceea ce faceți. Discuția dintre noi este ilegală și eu nu vreau să vă dau niciun răspuns.”, ne-a declarat, extrem de nervos, Duță.
Practică tot mai răspândită
Specialiștii în drept au declarat, pentru Europa Liberă, că această practică a denunțurilor pentru înjumătățirea limitelor pedepselor este tot mai folosită de inculpați. Procurorii care le analizează nu dau curs de fiecare dată acestor demersuri. De cele mai multe ori este vorba despre fapte inventate, care nu pot fi probate.
„Nu există o practică unitară a procurorilor și a instanțelor în ceea ce privește valorificarea aplicarea articolului 19 din legea 682 privind protecția martorilor. Unele instanțe cer detalii suplimentare pentru a verifica cele scrise în denunț, altele aplică, altele ignoră denunțurile. În cazul de față, dacă se ia în considerare, pedeapsa poate să scadă de la 6 ani cu executare, la trei ani cu suspendare ”, ne-a declarat un avocat care a dorit să-și păstreze anonimatul.
Procurorul Teodor Niță de la Parchetul Curții de Apel Constanța este un răsfățat al mass-media. Dă interviuri ample și s-a specializat în combaterea infracțiunilor de mediu, îndeosebi din portul Constanța. Și-a înființat și o asociație care luptă împotrivă importului de deșeuri.
Fost procuror la Oltenița, a devenit apoi judecător la Medgidia, avocat și apoi din nou procuror la Constanța. În 2014, a fost verificat de Inspecția Judiciară, cu ocazia unei cereri de apărare a reputației. Atunci s-a constatat că în perioada 2007 – 2014 pe numele lui au fost 38 de plângeri şi sesizări depuse de petiţionari, dar toate au fost clasate.
Mită uriașă de 6,3 milioane de euro
Fostul preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Lucian Duţă, a fost condamnat, în 27 noiembrie 2020, de Tribunalul Bucureşti, la şase ani de închisoare pentru luare de mită, el fiind judecat pentru că, în perioada 2010 – 2012, a primit 6,3 milioane de euro de la două firme de software care au încheiat contracte cu CNAS. Tribunalul a decis să-i confiște mita primită.
În aprilie 2017, DNA anunța că îl cercetează sub control judiciar pe cauțiune pe fostul șef al CNAS, Duță fiind nevoit să pună la dispoziția procurorilor suma de 4,5 milioane de lei - aproape 1 milion de euro. Ultima declarație de avere a lui Duță datează din 2012, an când ocupa funcția de șef al CNAS. Conform documentului, medicul deținea doar un apartament luat în rate de la Primărie.
În schimb, potrivit procurorilor anticorupție, averea nedeclarată a lui Duță este mult mai mare. Astfel, anchetatorii i-au descoperit și pus sechestru pe un cont bancar de 2.183.820 de euro din Elveția, un teren cu construcție S+P+4, dar și asupra a trei apartamente și un un autoturism.
DNA susține că în perioada 2010 – 2012, Lucian Duță, în calitate de președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, a pretins de la reprezentanții a două firme de software un comision de 10% din valoarea fiecărui act adițional sau contract pe care l-a semnat în această calitate și a primit suma totală de 6.300.000 de euro, dintre care 5.500.000 euro prin transferuri bancare și 800.000 euro în numerar.
Banii au fost transmiși lui Duță fie în numerar, fie prin virament în contul unei companii offshore înregistrată în Insulele Antile, cu conturi bancare deschise în Elveția.
