Într-un interviu pentru Financial Times, Reynders a spus că Bruxelles-ul poate iniția acțiuni în justiție împotriva României, având în vedere „poziția reală, permanentă și persistentă a instanței de judecată a țării de a contraveni legislației UE sau caracterul obligatoriu al deciziilor CEJ”.
România poate deveni o mini-Polonie
Nu este primul avertisment primit de România după decizia CJUE din 21 decembrie anul trecut, care spunea fără echivoc că judecătorii naționali pot să nu aplice, fără riscul de a fi anchetați disciplinar, deciziile Curților Constituționale, care contravin dreptului Uniunii Europene, decizie pe care Curtea Constituțională a contrazis-o două zile mai târziu. CCR susține în esență că hotărârile CJUE pot fi aplicate doar după revizuirea Constituției.
CCR a contrazis astfel deciziile CJUE, susținând că judecătorii naționali trebuie să respecte în primul rând legislația română și nu pe cea a Uniunii Europene cu riscul de a fi anchetați disciplinar, așa cum procedează în momentul de față Inspecția Judiciară și CSM.
Este o poziție care plasează România aproape de Polonia și, așa cum a avertizat comisarul european pentru Justiție, poate atrage după sine sancțiuni financiare. Polonia a fost amendată în octombrie anul trecut cu 1 milion de euro pe zi pentru până când se va alinia la prevederile UE. Termenul limită până la care Varșovia trebuie să transmită Comisiei când și cum va desființa Camera disciplinară a Curții Supremă, a fost 11 ianuarie.
Comisarul Didier Reynders a mai declarat în interviul pentru Financial Times că a primit un răspuns din partea guvernului român în sensul respectării supremației dreptului european, dar că acesta nu este fără echivoc precum cel primit din partea guvernului german.
„Am primit o reacție din partea guvernului României care spune nu, noi ne dorim să respectăm pe deplin supremația dreptului european, dar... în cadrul constituției României. Așadar, nu este chiar răspunsul primit din partea guvernului german, fără nici o condiționalitate”, a spus Reynders.
Ministrul justiției, Cătălin Predoiu, declară pentru Europa Liberă că guvernul României susține prevalența dreptului european, poziția lui fiind constantă în acest sens.
„Poziția guvernului României rămâne constantă în a acorda prevalență dreptului european, conform tratatelor Lisabona, declarația 17, anexă și parte din Tratat, și că este binevenită conferința organizată sub patronatul președinției franceze a Consiliului din 20 februarie de la Paris între curțile supreme, curțile constituționale și CJUE, unde, nota bene, guvernele nu sunt invitate cel puțin deocamdată”, ne spune Cătălin Predoiu.
Secția Specială, mărul discordiei. Predoiu spune că legea intră în Parlament pe 15 februarie
De ambiguitate și tergiversare este acuzat guvernul și în ce privește Secția Specială, a cărei desființare a fost cerută de una dintre deciziile Curții Europene pentru Justiție. Secția Specială este percepută ca un instrument de presiune asupra magistraților nu doar de CJUE, ci și de raportul MCV de anul trecut.
Comisarul european pentru justiție a declarat în același interviu că ministrul Cătălin Predoiu a promis desființarea secției, dar în contextual unei reforme mai ample a justiției, care trebuie aprobată de Parlament. Aceasta este o tactică de tergiversare pe care am întâlnit-o și în discuțiile cu omologii maghiari, a precizat Reynders.
„În primul rând, trebuie să implementezi [hotărârile CJUE], în România, stop Secției Speciale. Apoi, dacă doriți să puneți în aplicare un nou sistem, vom verifica”, a mai spus comisarul pe justiție al CE.
Ministrul Cătălin Predoiu spune pentru Europa liberă că proiectul legii de desființare a Secției Speciale va intra în Parlament în sesiunea care începe de la 1 februarie.
„Proiectul va fi în Parlament la jumătatea lui februarie, după ce va parcurge etapele normale de decizie politică în coaliție, dezbatere publică și avizare CSM, care este necesară pentru că e vorba de un proiect nou”.
Proiectele privind legile justiției vor fi înaintate parlamentului imediat după acest proiect cu desființarea Secției Speciale, mai precizează Cătălin Predoiu.
Deși pot fi găsite unele asemănări între Varșovia și București, rămâne o mare diferență: România a început să primească fonduri în cadrul pachetului de recuperare de 800 de miliarde EUR al blocului NextGenerationEU. Și, spre deosebire de Polonia, se află sub jurisdicția unui parchet paneuropean (condus întâmplător de un procuror român, Laura Kovesi), care poate aduce oameni în instanță pentru deturnare sau fraudare a banilor UE.
CCR contrazice sistematic Curtea Europeană de Justiție
CCR susține, într-un comunicat de presă din 23 decembrie, că decizia recentă a CJUE, potrivit căreia judecătorii naționali pot să nu aplice deciziile Curților Constituționale care contravin dreptului UE, nu poate fi aplicată în România fără modificarea Constituției, „care, însă, nu se poate face de drept”.
„De altfel, și CJUE recunoaște, în cuprinsul Hotărârii sale din 21 decembrie 2021, caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. Cu toate acestea, concluziile din Hotărârea CJUE potrivit cărora efectele principiului supremației dreptului UE se impun tuturor organelor unui stat membru, fără ca dispozițiile interne, inclusiv cele de ordin constituțional să poată împiedica acest lucru, și potrivit cărora instanțele naționale sunt ținute să lase neaplicate, din oficiu, orice reglementare sau practică națională contrară unei dispoziții a dreptului UE, presupun revizuirea Constituției în vigoare. În plan practic, efectele acestei Hotărâri se pot produce numai după revizuirea Constituției în vigoare, care, însă, nu se poate face de drept, ci exclusiv la inițiativa anumitor subiecte de drept, cu respectarea procedurii și în condițiile prevăzute chiar în Constituția României”, spune CCR.
Constituția României prevede la alineatul 2 al articolului 148 că, în urma aderării României la Uniunea Europeană, „prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.”
Juriștii consultați de Europa Liberă spun că articolul 148, al 2 este foarte clar deoarece nu distinge între legile interne, inclusiv Constituția. Altfel spus, legiuitorul constituțional nu a distins între legi ordinare, organice și constituționale, deci nu se pot face interpretări.
În aceeași decizie, CJUE atrage atenția că recomandările Comisiei Europene pentru România, în cadrul MCV, sunt obligatorii, situație în care judecătorii nu sunt expuși riscului de a răspunde disciplinar.
În prezent, potrivit legii, un judecător care nu aplică o decizie a Curții Constituționale (CCR) este cercetat disciplinar de Inspecția Judiciară și riscă excluderea din magistratură.
CJUE, reunită în Marea Cameră, „a confirmat jurisprudența sa rezultată dintr-o hotărâre anterioară, potrivit căreia Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) este obligatoriu în toate elementele sale pentru România. Astfel, actele adoptate înainte de aderare de instituțiile Uniunii sunt obligatorii pentru România de la data aderării sale”.
„Dreptul Uniunii se opune aplicării unei jurisprudențe a Curții Constituționale care conduce la anularea hotărârilor pronunțate de completuri de judecată nelegal compuse, în măsura în care aceasta, coroborată cu dispozițiile naționale în materie de prescripție, creează un risc sistemic de impunitate a faptelor care constituie infracțiuni grave de fraudă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii sau de corupție”.
Printr-o decizie din vară, CCR a interpretat o altă hotărâre CJUE din 18 mai 2021 în sensul că dreptul european are întâietate în fața dreptului național, doar în privința legislației infra-constituționale, adică legislația mai prejos de Constituție. În plus, CCR a decis că judecătorii naționali nu pot lăsa neaplicate decizii CCR, invocând faptul că se opun dreptului european și unor decizii ale CJUE.
