Predecesorul președintelui ucrainean spune într-un interviu acordat duminică platformei ucrainene de știri censor.net că alegerile vor avea loc pe 26 octombrie.
Poroșenko, care în prezent conduce unul dintre principalele partide de opoziție din Ucraina, susține că în prezent se calculează numărul de buletine de vot care trebuie tipărite pentru desfășurarea alegerilor și că are informația de la persoane din care fac parte din biroul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
„Potrivit surselor noastre, Comisia Electorală [ucraineană] începe să facă modificări în registrul alegătorilor. [...] Acest lucru este doar în scopul pregătirii pentru alegeri”, a spus el.
Cu toate acestea, liderul grupului parlamentar al partidului Slujitorul Poporului, din care provine și președintele Zelenski, a spus că „în timpul legii marțiale (decretată în timp de război - n.r.), alegerile sunt imposibil de organizat. (...) Liderii tuturor partidelor au convenit că alegerile nu vor avea loc până la cel puțin șase luni de la anularea legii marțiale”, a scris Davîd Arahamia pe Telegram.
Mandatul de cinci ani al președintelui Zelenski ar fi trebuit să se încheie pe 20 mai 2024, iar alegerile prezidențiale trebuiau să aibă loc în martie sau aprilie 2024, dar au fost amânate pentru că țara încă se află sub legea marțială.
Conform Constituției Ucrainei, Zelenski trebuie să-și continue îndatoririle până la alegerea unui nou șef de stat.
Ucraina se află sub legea marțială de când Rusia a invadat total, nedeclarat și neprovocat Ucraina pe 24 februarie 2022.
Legea marțială a fost prelungită la intervale de 90 de zile de 14 ori de către parlament, cea mai recentă prelungire fiind până pe 9 mai.
Declarația lui Poroșenko survine sancțiunilor anunțate de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) împotriva sa, inclusiv cu înghețarea activelor și interdicția retragerii capitalului din țară.
„Oricine a subminat securitatea națională a Ucrainei și a ajutat Rusia trebuie să fie tras la răspundere”, a declarat Zelenski pe Telegram pe 13 februarie, la o zi de la impunerea sancțiunilor.
Decizia a fost criticată de Poroșenko, care a spus că decizia este „neconstituțională” și „motivată politic”.
„Sancțiunile impuse împotriva mea ca lider al opoziției și al cincilea președinte implică restricții absolut ilegale”, a spus el.
Poroșenko este unul dintre cei mai bogați oameni ai Ucrainei, care și-a făcut avere din contruirea unui imperiu de cofetărie după destrămarea Uniunii Sovietice.
El a fost președinte din 2014 până în 2019, când a pierdut al doilea mandat în fața lui Zelenski.
Inițial, Poroșenko a respins ideea de a organiza alegeri în timp ce țara este în război. El a spus într-o vizită făcută la Paris luna trecută că singurul „câștigător” al unui astfel de vot ar fi președintele rus Vladimir Putin.
Într-un interviu acordat săptămâna trecută pentru Reuters, reprezentantul președintelui american Donald Trump pentru Rusia și Ucraina, Keith Kellogg, a declarat că Washingtonul dorește ca Kievul să organizeze alegeri, posibil până la sfârșitul acestui an.
Zelenski a declarat pentru The Guardian că astfel de declarații nu fac decât să-i neliniștească pe ucrainenii a căror țară este invadată. Iată de ce, a spus el, „este foarte important pentru Kellogg să vină în Ucraina. Atunci va înțelege oamenii și toate împrejurările” în care trăim.
Kellogg ar putea vizita Ucraina pe 20 februarie, a declarat Zelenski la o conferință de presă virtuală cu reporterii ucraineni pe 17 februarie.
