Linkuri accesibilitate

Premierul Orban vrea să aplice modelul „Kurzarbeit" pentru susținerea firmelor


Muncitori care lucrează la construcția unei porțiuni de autostradă

Premierul Ludovic Orban a anunțat luni, în cadrul unei dezbateri organizate la Ministerul Muncii, că în România ar urma să fie aplicat modelul Kurzarbeit, care prevede asigurarea unui program flexibil de muncă, adăugând că sunt necesare stabilirea unei perioade de aplicare, precum şi criterii clare de acordare.

„Această modalitate de susţinere a angajaţilor şi companiilor (Kurzarbeit, n.r.) are oarecum un caracter de noutate în România şi ea a fost aplicată în ţări europene, în special în Germania, şi a dat rezultate. Încercăm şi noi să aplicăm acest sistem de program flexibil de muncă. Trebuie să fixăm cadrul. La nivelul Uniunii Europene a fost aprobat programul Sure, destinat decontării cheltuielilor efectuate de state pentru anumite categorii de măsuri active, dar în special pentru măsurile de tip Kurzarbeit. Ideea în sine nu este foarte complicată. Dacă unei companii i s-a redus vânzarea cu un anumit procent, ca să nu dea afară angajaţii - cu procentul corespunzător - practic stabileşte un program flexibil de muncă pentru angajaţi şi statul plăteşte perioada de timp care nu e lucrată de angajaţi, corespunzătoare reducerii", a precizat premierul în cadrul dezbaterii "România munceşte! Flexicuritate şi digitalizare în contextul noilor tendinţe din piaţa muncii din România!", conform Digi24.

În criza financiară din 2008 - 2009, Germania a aplicat acest instrument de criză cu mare succes. Și acum, în pandemia cauzată de noul coronavirus, guvernul federal de la Berlin a apelat la aceeași metodă.

În Kurzarbeit, angajații au program de muncă redus sau sunt trimiși acasă, în funcție de situația companiei. Dacă angajații ajung să muncească, atunci angajatorul plătește doar timpul lucrat, iar Agenția Germană pentru Muncă suplimentează banii până la nivelul de 60% din salariul net. (67% dacă în familie sunt copii).

În criza financiară din 2008, datele oficiale germane arată că peste un milion de locuri de muncă au fost salvate prin acest instrument. „A funcționat atunci, va funcționa și acum”, a declarat ministrul german al muncii, Olaf Scholz, citat de DW.

Șeful Agenției Germane pentru Muncă estimează că, în actuala criză, peste 2 milioane de oameni vor trece în Kurzarbeit. Instituția are rezerve bugetare de 26 de miliarde de euro, pe care le consideră suficiente.

De altfel, premierul Orban a subliniat luni că trebuie stabilite criterii clare pentru implementarea unui astfel de program, astfel încât să nu recurgă la măsuri de sprijin firmele care nu au în realitate nevoie de ele.

„Sigur, măsura se aplică o perioadă limitată, atunci când apare o perturbare majoră pe piaţă, cum este criza economică generată de epidemia de COVID. Deci, va trebui să stabilim o perioadă de aplicare şi va trebui să gândim foarte bine cum punem în funcţiune acest mecanism, astfel încât pe de o parte să fie cât mai uşor de accesat, fără proceduri birocratice complicate. Pe de altă parte, să asigure criterii de acordare a ajutorului către companii şi către angajaţi foarte clare, foarte precise, astfel încât să nu existe probleme foarte mari în interpretarea modului în care este aplicat şi să reducă cât mai mult posibilitatea ca unii angajatori să poate să utilizeze această formă de protecţie fără să aibă nevoie sau ca resursă suplimentară de venit, în condiţiile în care ei, teoretic, nu ar avea nevoie de această măsură", a menţionat Orban.

Citește și:

Coronavirus - Investitorii germani: România trebuie să se gândească acum ce va face cu economia după starea de urgență

XS
SM
MD
LG