Actori, regizori, scenografi și-au exprimat nemulțumirea cu privire la prezența pe listă a actorului Alexandru Repan, fost colaborator al Securității, și a lui Andriy Zholdak, regizor acuzat de abuzuri psihice și fizice în timpul repetițiilor sale.
O petiție inițiată de regizoarea Carmen Lidia Vidu prin care cerea retragerea nominalizării lui Andriy Zholdak la categoria „Cel mai bun regizor” a fost semnată de peste 1.500 de oameni, printre care mai mulți actori, regizori, critici de teatru și jurnaliști.
În petiție se arată că tinerii regizori sunt invizibili când vine vorba despre categoriile „Cel mai bun spectacol” și „Cea mai bună regie”, la fel și teatrul independent.
După ce regizoarea Carmen Lidia Vidu a scris pe Facebook că nominalizații sunt numai bărbați de vârsta a doua sau a treia, discuțiile au escaladat iar regizorul Silviu Purcărete, aflat pe lista nominalizărilor, a anunțat că se retrage de pe această listă.
„Odată demascat, cum aflu, că am 72 de ani, că sunt de parte bărbătească, ca să nu mai pomenim, Doamne fereşte, şi de alte beteşuguri incorecte politic, mi-am dat şi eu seama că nominalizarea mea pentru un premiu de regie este în răspar cu aşteptările unor tineri confraţi şi surori şi generatoare de agitaţie şi indignări”, și-a explicat Silviu Purcărete decizia.
Europa Liberă a încercat să afle dacă în teatrul românesc există o ciocnire a generațiilor și a ideologiilor. Este teatrul românesc prins între generațiile mai vechi și curentul woke?
Silviu Purcărete: Discuțiile să aibă loc la UNITER, nu pe Facebook
Contactat de Europa Liberă, regizorul Silviu Purcărete a spus că s-a retras pentru că există contestări.
Regizorul crede că există o tensiune în teatrul românesc, dar aceasta este preluată de afară. „Ea este un reflex al unei situații internaționale. Sunt reflexele unor situații care s-au întâmplat și în SUA și în alte țări și acum au ajuns și la noi”, a spus Silviu Purcărete.
Cum se pot depăși aceste tensiuni între generații? Silviu Purcărete spune că tocmai prin UNITER, care pentru asta a fost inventat, „pentru discuții între toți artiștii, și tineri și bătrâni”
Discuțiile ar trebui să aibă loc în cadrul UNITER, nu în bolgia asta înfiorătoare și întunecată care este Facebook-ulSilviu Purcărete, regizor
„Cred că acolo ar fi cel mai bine și cel mai sănătos să se poarte toate discuțiile, nu în bolgia asta înfiorătoare și întunecată care este Facebook-ul, adică unde nu te vezi față în față și unde totul e incontrolabil. În cadrul UNITER-ului s-ar putea organiza întâlniri în care să stea de vorbă. Dar totuși voluptatea scuipării prin internet s-ar pierde, și atunci rămâne Facebook-ul”, a spus regizorul.
Purcărete susține că e ceva normal ca „bătrânii să fie în mod natural respinși”.
„Au fost luate câteva luări de cuvânt, să le spunem așa, care au fost formulate naturalmente în acest fel. Și eu pentru aia am răspuns. În mod legitim, într-adevăr, bucatele trebuie să revină la tineri. Și nu mi-ar aduce niciun folos în mod special un astfel de premiu în acest moment. Despre asta e vorba”, a spus Silviu Purcărete.
Mihai Călin: „Nimeni nu ar fi semnat petiția dacă erau atacați regizori pe baza vârstei”
Doi dintre actorii care au semnat petiția, Mihai Călin și Ada Galeș, spun că mesajul petiției a fost deturnat pe Facebook, și dacă era nominalizat Silviu Purcărete în acea petiție nimeni nu ar mai fi semnat.
Actor la Teatrul Național, Mihai Călin spune că „dacă petiția se referea cu nume și prenume la anumiți regizori și erau atacați acești regizori pe tema influenței lor, a notorietății sau a vârstei nu ar fi fost semnată de atâta lume”.
„Eu personal nu aș fi semnat-o. Eu am privit-o ca un îndemn către juriul UNITER de a fi sprijinită mai mult tânăra generație, inclusiv teatrul independent”, a spus actorul.
Actrița Ada Galeș spune că nu este vorba despre un conflict deschis între generații, iar mesajul petiției a fost deturnat.
„Ce este important pentru mine este să se țină cont că s-a pornit ca o reacție împotriva unui caz al unui regizor (n.r. Andriy Zholdak) care a abuzat fizic, emoțional și verbal o actriță. Eu știu că acest subiect al abuzului de putere începe să existe în teatrul românesc, în cultură, într-o societate profund misogină și patriarhală. Pentru mine acesta este singurul subiect al acestei dezbateri”, a spus Ada Galeș.
Actrița susține că pentru ea, ca actriță și ca femeie, este important să nu se mai treacă peste cazurile de abuz.
„Nimeni nu îi contestă valoarea domnului Purcărete. Nu era împotriva nimănui și îmi pare rău că se discută despre retragerea nominalizării lui Silviu Purcărete și se mută atenția spre altceva”, a spus Ada Galeș.
Inițiatoarea petiției, regizoarea Carmen Lidia Vidu, spune pentru Europa Liberă că își menține părerile exprimate în petiție și ar vrea să nu fie deturnată seriozitatea subiectului legat de abuzul de putere.
„Susțin o reprezentare echilibrată a vocilor. Nu am cerut și nu voi cere niciodată formule extremiste. Nu cer niciodată excluderea seniorilor. Age-ismul, woke-ismul, cancel-culture-ul sunt departe de gândurile mele”, susține Carmen Lidia Vidu.
Profesorul Marian Popescu despre etica relației de lucru din teatru
Fondator UNITER și cunoscător al teatrului românesc, profesorul Marian Popescu, critic de teatru, a observat că în teatrul românesc nu există modelul de mentor-discipol.
„Dacă întrebi pe cei din generația tânără ce model de regizor au, dacă e vorba de o regizoare tânără, sau de actor, dacă e vorba de o actriță tânără, ai să vezi că răspunsurile nu vin, pentru că nu prea mai sunt”, a spus Marian Popescu.
Profesorul spune că, începând de anul trecut, au început să apară și în România denunțuri, mai ales din partea tinerelor actrițe, legate de calitatea relației de lucru a regizorului cu actrițele sau a actorului cu studenții sau studentele de la actorie.
„Aici vreau să trag un semnal de alarmă. UNITER este și a rămas o expresie a consacrării. Ori dacă pe tine nu te interesează că un spectacol este realizat în anumite condiții care presupun un abuz, înseamnă că ștergi complet etica relației de lucru. Trebuie să ne uităm la fapte care arată niște realități”, a comentat Marian Popescu.
Profesorul a observat că premiile UNITER sunt contradictorii în privința respectării eticii.
„UNITER a declarat că nu a știut de decizia definitivă a CNSAS în privința lui Alexandru Repan, dar foarte rapid a obținut consensul senatului pentru retragerea titlului, pe un motiv etic. În cazul Andriy Zholdak, criteriul etic nu a mai fost luat în calcul. Aici, UNITER ar trebui să aibă o privire unitară asupra dimensiunii etice a actului de creație și a relațiilor profesionale”, a precizat Marian Popescu.
Calitatea actul artistic ar trebui să primeze
Profesorul e de părere că subiectul conform căruia nu sunt premiate femeile regizor „deschide de fapt o cutie a Pandorei”.
„Dacă pui problema așa, înseamnă că nu mai ai ce discuta, unde sunt premiile pentru persoanele cu dizabilități sau cele pentru cele de etnie?”, a spus profesorul.
Cum s-ar simți tinerele regizoare primind premiu doar pentru cota de gen?Marian Popescu, critic de teatru
„UNITER ar trebui să preîntâmpine și să reacționeze față de deschiderea acestei cutii a Pandorei impusă și străină într-un fel. Diferențele între noi, că sunt de gen, de rasă de etnie, trebuie luate ca atare din perspectiva actului artistic. Nu trebuie nici să le excluzi și nici să faci alegerea după ele”, a precizat Popescu.
„Într-un fel, e și ofensator. Să zicem dacă s-ar face cote de gen la premiile UNITER cum s-ar simți tinerele regizoare primind premiu doar pentru cota de gen?”.
Criticul de artă Iulia Popovici spune că experiențele regizorilor și actorilor sunt diferite și „e normal ca în mare parte și felul în care se raportează la teatru să fie diferit”.
„Din punctul meu de vedere este un conflict între paradigme care se suprapun, dar nu integral, unor chestiuni generaționale. Dar nu e vorba că toți oamenii peste o anume vârstă aparțin unei paradigme și toți ceilalți mai tineri altei paradigmei. Tinerețea nu este nici un criteriu și nici o virtute artistică”, a spus Iulia Popovici.
