Reprezentanții AIJ susțin că vinovații pentru această situație sunt politicienii din guvern și Parlament, care nu au modificat la timp un articol declarat neconstituțional de CCR.
În plus, asociația condusă de procurorul Bogdan Pârlog arată că România se apropie de momentul în care sistemul judiciar devine nefuncțional, motiv pentru care Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) nu trebuie ridicat.
Europa Liberă: După decizia de marți a instanței supreme, putem vorbi de o amnistie mascată?
AIJ: De facto, da. Cu precizarea că situația a fost provocată, în principal de deciziile CCR, decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) de marți reprezintă în cea mai mare parte doar o eficientizare pentru practică a celor statuate de Curtea Constituțională.
Europa Liberă: Ce mai pot face procurorii în acest moment? Cererile de confiscare specială în aceste dosare ar fi o soluție?
AIJ: Să dispună clasarea și să pună concluzii de încetare a procesului penal, în funcție de etapa în care se află cauza. Nu se poate dispune confiscarea specială în cauzele respective.
Europa Liberă: Ce se întâmplă cu părțile vătămate din aceste dosare? Care mai este ideea de justiție în România după închiderea a mii de dosare, inclusiv cele cu violență?
AIJ: Nu avem date care să confirme afectarea unor cauze de violență, în general genul acesta de cauze se soluționează rapid. Oricum infracțiunile împotriva vieții, sunt imprescriptibile.
Europa Liberă: Cine sunt cei vinovați că s-a ajuns în această situație?
AIJ: Executivul și legislativul care nu au modificat legea conform deciziei CCR din 2018.
Europa Liberă: Afecteaza cumva negocierile de ridicare a MCV această amnistie mascată?
AIJ: MCV nu trebuie ridicat. Regresul din ultimii ani necesită o redeschidere a unor obiective cuprinse în rapoartele anterioare și considerate îndeplinite. Cum ar fi cazul cu poliția judiciară. Situația creată în acești 4 ani, raportat la prescripția specială, reprezintă un motiv în plus pentru continuarea si întărirea mecanismului de verificare.
Europa Liberă: Cu aproximație, care sunt costurile materiale ale deciziei CCR/ICCJ? Cât costă instrumentarea unui dosar de către procurori?
AIJ: Depinde de la caz la caz. Pot fi costuri infime sau pot fi afectate cauze în care cheltuielile, să le spunem judiciare, sunt foarte mari. Plus costul social și imposibilitatea recuperării unor prejudicii.
Europa Liberă: Putea ÎCCJ să salveze situația printr-o decizie care să nu conducă la închiderea dosarelor? Daca da, ce a împiedicat-o să facă acest lucru?
AIJ: Marja de apreciere lăsată de CCR a fost extrem de mică. Acestea fiind spuse, ipotetic, întrucât în practică au existat si soluții care au interpretat într-un sens pozitiv, chiar în limitele deciziilor CCR, dacă s-ar fi adoptat acea opinie, o parte dintre respectivele cauze nu ar fi intrat sub incidența actualei decizii. Dar, Curtea Constituțională putea să dea și o a treia decizie care să contrazică decizia ÎCCJ. Dar acestea sunt discuții ipotetice.
Europa Liberă: Are România în acest moment un sistem juridic funcțional?
AIJ: Ne temem că ne apropiem de momentul în care răspunsul va fi negativ.
Demotivare profesională
Până în acest moment, doar Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a luat atitudine față de decizia instanței supreme care conduce la clasarea a mii de dosare penale.
„Având în vedere decizia pronunțată de ÎCCJ prin care s-a stabilit modul de aplicare a deciziilor CCR privind prescripția răspunderii penale, Secția pentru procurori constată că aplicarea directă (…), va determina încetarea proceselor penale și înlăturarea răspunderii penale pentru comiterea unor infracțiuni, dintre care unele foarte grave”, se arată într-un comunicat al procurorilor din CSM.
În plus, „imposibilitatea pronunțării unor hotărâri judecătorești asupra fondului acuzațiilor penale formulate de procurori, va genera în rândul corpului profesional al acestora sentimente de insatisfacție și demotivare profesională”, mai arată semnatarii.
Decizia de marți a ÎCCJ constată că în perioada iunie 2018 (data primei decizii a CCR) și mai 2022 (data la care Codul Penal a fost amendat prin OUG) nu a existat nimic din punct de vedere legislativ în ce privește întreruperea cursului prescripției. În plus, hotărârea CCR se aplică retroactiv potrivit principiului legii penale mai favorabile.
În mod concret asta înseamnă că mii de dosare din acea perioadă se vor închide, la fel și multe procese aflate pe rol.
