Președintele francez Emmanuel Macron a avertizat joi, la o întâlnire cu ambasadorii francezi, că Statele Unite se „îndepărtează treptat” de unii dintre aliații săi și „se eliberează de regulile internaționale”.
Criticile președintelui Franței vin în contextul în care țările europene se străduiesc să formuleze un răspuns coordonat la capturarea liderului venezuelean Nicolas Maduro de către SUA și la intențiile anunțate ale președintelui american de a prelua Groenlanda, inclusiv prin folosirea forței.
„Statele Unite sunt o putere consacrată, dar una care se întoarce treptat de la unii dintre aliații săi și se eliberează de regulile internaționale pe care le promova până recent”, a declarat Macron la Palatul Elysee.
Macron a respins ceea ce a descris drept „un nou colonialism și un nou imperialism”, avertizând că „trăim într-o lume a marilor puteri cu o tentație reală de a împărți lumea”.
El a criticat, de asemenea, „agresivitatea comercială tot mai neîngrădită” a Chinei și agresiunea Rusiei în Ucraina.
Macron a îndemnat diplomații francezi să nu fie „spectatori ai dezbinării”, ci să acționeze în condițiile în care „instituțiile multilaterale funcționează tot mai puțin eficient”.
Președintele Trump a anunțat în această săptămână retragerea Statelor Unite din 66 de organizații internaționale, dintre care 31 sub egida Națiunilor Unite.
Președintele Franței a atras atenția că „guvernanța globală” este esențială, mai ales când „în fiecare zi oamenii se întreabă dacă Groenlanda va fi invadată” sau dacă „Canada va fi amenințată să devină al 51-lea stat”.
Președintele francez a subliniat importanța protejării intereselor europene și a susținut „consolidarea” reglementărilor tehnologice privind concurența și moderarea conținutului de pe platformele sociale, o sursă frecventă de tensiuni între Bruxelles și Washington.
Președintele Franței a acuzat SUA de încălcări ale regulilor în comerț și „unele elemente de securitate”, descriind o imagine globală în care marile puteri au un comportament de prădător care caută să împartă lumea în sfere de influență.
Pe de altă parte însă, Emmanuel Macron a lăudat eforturile diplomatice americane pentru încetarea războiului din Ucraina dar a spus că interesele europene nu trebuie sacrificate:
„Susținem eforturile diplomatice americane și salut aceste eforturi și ceea ce face diplomația americană, dar am reușit să reorientăm aceste eforturi și să ne asigurăm că interesele noastre sunt luate în considerare. Nu se poate ca Ucraina să capituleze, nu se pot sacrifica interesele europene”, a mai spus Macron.
Macron a mai menționat că Europa trebuie să refuze „noul colonialism” prin investiții în „autonomia strategică” a continentului, inclusiv protejarea granițelor prin acorduri comerciale cu clauze de salvgardare mai puternice și clauze în oglindă.
„Când impui reguli producătorilor tăi și apoi te deschizi piețelor care nu respectă aceste reguli, nu vei obține sprijin masiv de la producătorii tăi”, a spus el. „Bunul simț dictează să-i asculți”, a punctat Macron.
Declarațiile președintelui Franței vin la scurt timp după ce președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier a criticat, de asemenea, politica externă a SUA sub administrația Trump.
El a cerut comunității internaționale să nu lase ordinea globală să se dezintegreze.
„Este vorba despre a evita ca lumea să se transforme într-un cuib de tâlhari, unde cei mai lipsiți de scrupule iau orice vor, unde regiuni sau țări întregi sunt tratate ca proprietatea câtorva mari puteri”, a spus oficialul german.
În remarci neobișnuit de dure, care par să se refere la acțiuni precum răsturnarea lui Maduro, Steinmeier a descris democrația globală ca fiind mai în pericol ca niciodată. Deși rolul președintelui german este în mare parte ceremonial, cuvintele sale au greutate.
După ce a calificat anexarea Crimeei de către Rusia în 2014 și invadarea Ucrainei de către forțele ruse în 2022 ca pe un moment de cotitură, Steinmeier a spus că actuala politică a SUA reprezintă o a doua ruptură istorică.
„Apoi există și distrugerea valorilor de către cel mai important partener al nostru, SUA, care a ajutat la construirea acestei ordini mondiale”, a declarat Steinmeier.
Anterior, cancelarul german Friedrich Merz, personajul politic cu cea mai mare greutate de la Berlin, a criticat puternic noua strategie de securitate națională a SUA. Documentul nu clasifică Rusia ca amenințare (cum o face NATO în urma summit-ului de la Madrid din 2022 n.r.) și acuză UE de cenzură și suprimare a opoziției politice.
La momentul publicării strategiei SUA, în decembrie 2025, Merz a calificat unele aspecte „inacceptabile” pentru europeni, confirmând că Europa are nevoie și trebuie să devină mai independentă de Statele Unite în politica de securitate.
Strategia SUA, bazată pe „realism flexibil”, consideră că Europa e în declin economic și riscă „ștergerea civilizațională” în următorii 20 de ani. Documentul acuză, de asemenea, Uniunea Europeană, de subminarea libertății politice, de politici de migrație mult prea permisive care transformă societatea, de cenzură și de scăderea natalității.
Probabil că cel mai stringent punct de fricțiune în relația NATO cu Statele Unite în acest moment este intenția anunțată de administrația de la Washington și de președintele Trump personal, de a prelua, într-un fel sau altul, Groenlanda, fără a exclude varianta militară.
Autoritățile de la Copenhaga au reacționat categoric: Groenlanda nu e de vânzare și nu va fi cedată.
Premierul Frederiksen a avertizat că un atac asupra Groenlandei ar însemna sfârșitul NATO, pentru că ar încălca principiul apărării colective stipulat de Articolul 5 și valorile alianței bazate pe democrație și stat de drept.
Premierul Danemarcei i-a cerut lui Donald Trump „să oprească amenințările” și a declarat că SUA nu au niciun drept să anexeze Groenlanda.
Președintele Consiliului European António Costa a asigurat Groenlanda și Danemarca de solidaritatea UE.
„Nimic nu poate fi decis despre Danemarca sau Groenlanda fără Danemarca sau fără Groenlanda. Au sprijinul și solidaritatea deplină a Uniunii Europene”.
De la Londra, premierul britanic Keir Starmer a declarat că a discutat cu premierul Danemarcei și cu președintele SUA și a subliniat că viitorul Groenlandei este o chestiune doar pentru poporul teritoriului și Danemarca.
În acest timp, o delegație de oficiali din Danemarca și din teritoriul autonom Groenlanda se află la Washington pentru a face cunoscută această poziție fermă membrilor Congresului, scrie Politico.
De cealaltă parte, intervenția SUA în Venezuela și capturarea liderului Nicolas Maduro a fost criticată deschis din Europa de Spania.
Autoritățile de la Madrid au semnat o declarație comună cu Brazilia, Chile, Columbia, Mexic și Uruguay prin care denunță operațiunea americană, despre care afirmă că încalcă principiile Cartei ONU privind folosirea forța și suveranitatea statelor.
Prim-ministrul Pedro Sánchez a subliniat că susține respectarea dreptului internațional „întotdeauna și oriunde”, cu toate că Spania nu a recunoscut legitimitatea lui Maduro.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
