Linkuri accesibilitate

Primele reacții de la Bruxelles după anunțul neoficial al intrării lui Klaus Iohannis în cursa pentru șefia NATO


Președintele Klaus Iohannis a admis, încă din 2022, că ar fi interesat de șefia Alianței Nord Atlantice
Președintele Klaus Iohannis a admis, încă din 2022, că ar fi interesat de șefia Alianței Nord Atlantice

România a anunțat aliații din NATO că președintele Klaus Iohannis vrea să ocupe postul de secretar general, spun surse oficiale. Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu spune însă că 20 de aliați din cei 31 îl susțin pe prim-ministrul Olandei, Mark Rutte. Care e miza mișcării lui Iohannis?

Informația că România a anunțat liderii celorlalte 30 de state din Alianța Nord Atlantică (NATO) că președintele Klaus Iohannis ar vrea să devină viitorul șef al NATO a fost publicată, joi seara, de corespondenta agenției americane Bloomberg la Casa Albă, Jennifer Jacobs.

Joi seara, Europa Liberă a întrebat Administrația Prezidențială dacă informația este reală, iar instituția a răspuns că „nu comentează zvonuri”.

Europa Liberă a adresat Ministerului Afacerilor Externe (MAE) mai multe întrebări pe această temă. Instituția nu a răspuns încă.

Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu explică pentru Europa Liberă că, în demersul de a-l propune liderilor NATO pe Klaus Iohannis pentru șefia Alianței, MAE joacă principalul rol.

Alți oficiali ai statului român au refuzat categoric să comenteze pe această temă.

Primele reacții ale Bruxellesului după ce Klaus Iohannis a intrat în cursa pentru șefia NATO

Încercarea președintelui Klaus Iohannis de a obține șefia NATO ar putea fi sprijinită nu doar de aliații din est, din formatul B9 (Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia și Ungaria) ci și de Turcia, spune o sursă NATO pentru corespondentul Europa Liberă la cartierul general al Alianței, Rikard Jozwiak.

Formatul B9 a fost înființat în 2015 de președinții României și Poloniei pentru consultări pe teme comune de interes.

„Turcia și Ungaria vor deveni cu ușurință cei care vor face cărțile în acest joc. Ați văzut că, în legătură cu aderarea Suediei la NATO, nu le este frică să împingă limitele pentru a obține ceea ce își doresc. Ambele au antecedente cu Rutte și Olanda. Orban (n.r. Viktor Orban – premierul Ungariei) s-a ciocnit cu el (n.r. cu Mark Rutte) în privința statului de drept de ani întregi, iar Erdogan (președintele Turciei) și Rutte au avut dispute și în ceea ce privește minoritățile turce din Țările de Jos”, a explicat sursa NATO.

Aceasta crede însă că „momentul încercării sale (n.r. a președintelui Klaus Iohannis de a obține sprijin pentru a deveni secretar general al NATO) pare nepotrivit”.

Aceeași sursă se întreabă dacă nu cumva președintele României „încearcă în mod deliberat, să încetinească Quad (Marea Britanie, SUA, Franța, Germania).”

Cele patru puteri au anunțat deja că-l susțin pe Mark Rutte pentru poziția de lider al NATO.

Premierul Olandei, Mark Rutte, este susținut oficial de SUA, Marea Britanie, Germania, Franța și alți aliați pentru șefia NATO:
Premierul Olandei, Mark Rutte, este susținut oficial de SUA, Marea Britanie, Germania, Franța și alți aliați pentru șefia NATO:

Un alt oficial care este la curent cu subiectul alegerii viitorului secretar general al NATO, din estul Europei, a explicat pentru Europa Liberă că tocmai a vorbit cu ambasadorii SUA, Marii Britanii, Germaniei și Franței la NATO, iar aceștia nu au de gând să-și schimbe pozițiile.

„Nu am avut o discuție în B9 pe această temă, nu ne-am coordonat. Dar poziția României ar putea reprezenta o dilemă pentru noi, pe cine să susținem. Candidatura sa (n.r. Klaus Iohannis) este interesantă și nu suntem sută la sută siguri că îl vom susține pe Rutte”, a explicat sursa europeană pentru Europa Liberă.

Pe de altă parte, un alt oficial european de la Bruxelles spune pentru Europa Liberă că este convins că președintele Klaus Iohannis vizează și obținerea unei poziții la Uniunea Europeană.

„Ursula von der Leyen este candidatul evident pentru a deveni din nou președinte al Comisiei Europene și atunci va fi greu pentru PPE (n.r. Partidul Popular European, grupul din care face parte Partidul Național Liberal, formațiunea din care a plecat Klaus Iohannis) să obțină și celelalte funcții - șef pentru politică externă a UE și președinte al Consiliului.

Amintiți-vă că pe 6 și 7 martie la București e congres PPE și Von der Leyen nu este unanim susținută în familia politică. Și amintiți-vă că Manfred Weber (n.r. liderul PPE) a fost selectat principalul candidat al PPE în 2019, dar a fost apoi abandonat rapid în favoarea Ursulei von der Leyen, în iunie”, prezintă situația aceeași sursă europeană.

Un nou secretar general al Alianței Nord Atlantice (NATO) urmează să preia postul de lider al blocului militar occidental în luna octombrie.

Mandatele actualului șef al Alianței, fostul premier al Norvegiei, Jens Stoltenberg, se încheie atunci. Mandatul său a fost prelungit deja de două ori, ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina.

Jens Stoltenberg conduce NATO de 10 ani.
Jens Stoltenberg conduce NATO de 10 ani.

Statele Unite, principalul finanțator al NATO, ar vrea ca următorul lider să fie anunțat la summitul de la Washington, care are loc între 9 și 11 iulie 2024, așadar peste aproximativ patru luni.

Săptămâna aceasta, președintele Statelor Unite, Joe Biden, guvernul Marii Britanii și cel al Germaniei au anunțat că îl susțin pentru poziția de secretar general al NATO pe actualul prim-ministru al Olandei, Mark Rutte.

Cum este numit secretarul general al NATO

  • Secretarul general al NATO este numit dintre șefii de stat și de guvern din Alianța Nord Atlantică.
  • Liderul NATO este ales în urma consultărilor diplomatice informale între țările membre, care propun candidați pentru post.
  • Nicio decizie nu este confirmată până când nu se ajunge la un consens asupra unui singur candidat.

Rutte este unul dintre veteranii din instituțiile publice europene, care reprezință Olanda în NATO și Uniunea Europeană de 13 ani.

În această perioadă, a negociat înclusiv cu Donald Trump, când acesta, în calitate de președinte al SUA, a amenințat cu repercusiuni statele membre NATO care nu alocă măcar 2% din produsul intern brut pentru apărare, în timp ce țara lui suportă peste trei sferturi dintre cheltuieli.

Informația că România și-a informat aliații că președintele Klaus Iohannis ar vrea să devină secretar general al NATO a venit joi, 22 februarie, chiar în ziua în care Casa Albă și-a anunțat public susținerea pentru Mark Rutte.

Joe Biden a avut discuții în ultimele săptămâni pe această temă inclusiv cu cancelarul Germaniei, Olaf Scholz.

Anunțurile simultane ale celor mai importanți aliați că îl susțin pe Mark Rutte

  • 22 februarie, consilierul pentru comunicare în domeniul securității naționale de la Casa Albă, John Kirby: „Președintele (Joe) Biden susține ferm candidatura premierului Rutte pentru a fi următorul secretar general al NATO. Premierul Rutte are o înțelegere profundă a importanței Alianței, este un lider și un comunicator înnăscut, iar conducerea sa ar servi bine Alianței în acest moment critic”.
  • 22 februarie 2024, Guvernul Marii Britanii: Mark Rutte are „atributele necesare de apărare și securitate” pentru a fi următorul secretar general al Alianței.
  • 22 februarie, purtătorul de cuvânt al cancelarului german Olaf Scholz, Steffen Hebestreit: „Cancelarul Scholz susține numirea lui Mark Rutte ca noul secretar general al NATO. Cu experiența sa imensă, expertiza sa în materie de politică de securitate și abilitățile sale diplomatice puternice, este un candidat remarcabil.”

În luna ianuarie 2024, fosta purtătoare de cuvânt a NATO, Oana Lungescu, declara pentru Europa Liberă:

„Din câte știu, există deja un acord puternic între cei patru mari aliați din NATO: Statele Unite, Marea Britanie, Franța și Germania, că Mark Rutte ar fi cel mai bun candidat pentru această poziție importantă. Dar, desigur, în NATO nimic nu este decis până când toată lumea nu este de acord. Trebuie să existe consens. Și înțeleg că Ungaria crede că este prea devreme pentru a lua o decizie. Și știm că premierul ungar, Viktor Orban, și Mark Rutte au avut probleme în trecut. Deci asta ar putea fi o piatră de încercare.”

Oana Lungescu a fost purtătorul de cuvânt al NATO timp de 13 ani, în mandatele a doi secretari generali, Anders Fogh Rasmussen și Jens Stoltenberg.
Oana Lungescu a fost purtătorul de cuvânt al NATO timp de 13 ani, în mandatele a doi secretari generali, Anders Fogh Rasmussen și Jens Stoltenberg.

Oana Lungescu atrăgea atenția asupra unui pericol:

„Cel mai rău lucru care s-ar putea întâmpla într-un moment de criză pentru securitatea noastră este să existe incertitudine sau să apară diviziuni în Alianță cu privire la cine ar trebui să fie succesorul lui Jens Stoltenberg. Așa că este important ca decizia să fie luată astfel încât să fie decuplată atât de campania electorală din Statele Unite, dar și de negocierile din cadrul Uniunii Europene după alegerile europene. Este important să existe o decizie clară care să fie luată prin consens cu privire la cineva care poate conduce alianța NATO în viitor cu aceeași mână fermă cum a făcut-o și o va face Jens Stoltenberg până la 1 octombrie a acestui an.”

De altfel, și publicația Politico a scris joi, 22 februarie, că deja unii oficiali NATO se tem că intrarea târzie a lui Iohannis în cursa pentru șefia NATO „ar putea fi văzută ca o divizare a unității Alianței, care se confruntă deja cu amenințări de la potențiala revenire a lui Donald Trump ca președinte al SUA.”

Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu: Mark Rutte are deja susținerea majorității aliaților

Fost ministru de Externe al României și fost consilier prezidențial al președintelui Traian Băsescu, Cristian Diaconescu explică pentru Europa Liberă că anunțarea intenției României de a-l propune pe Klaus Iohannis la șefia NATO reprezintă, de fapt, un al doilea pas pe care îl face Ministerul de Externe în acest demers.

Cristian Diaconescu a fost ministru de Externe al României din 2008 până în 2009 și în 2012.
Cristian Diaconescu a fost ministru de Externe al României din 2008 până în 2009 și în 2012.

„În primul rând, are loc o tatonare prealabilă pe care o face ministerul de Externe, prin reprezentanții diplomatici. În mod normal, această tatonare s-a făcut deja, din moment ce s-a anunțat demersul”, spune Cristian Diaconescu.

Apoi, urmează pasul al doilea, cel al anunțului, continuă fostul șef al Administrației Prezidențiale.

„În urma evaluării (n.r. după tatonarea liderilor aliați), se constată dacă există șanse, după care încep demersurile. Aici situația este cea mai complicată și de aici, practic, rezultă numele celui care sau celei care are cele mai mari șanse să fie acceptat în instituția respectivă. Ce pot să vă spun este că decizia nu se discută în sală. În sală se ajunge în momentul în care pentru acea decizie s-a constatat că este consens. Este situația oarecum asemănătoare cu Schengen. Da, în momentul în care știi foarte clar că există unanimitate, numai atunci intri în consiliul JAI pentru a obține o decizie. Altfel, trecem prin experiența prin care am trecut anterior”, detailează fostul șef al diplomației românești.

Cristian Diaconescu face o paranteză importantă: „Ar fi foarte bine să se anunțe oficial, în România, faptul că există această intenție. Pentru că este o formă de asumare la nivel național, pentru că această asumare are un reflex în statele în care deja s-a făcut consultarea circular”.

Întrebat ce crede despre suprapunerea temporală a anunțurilor SUA, UK și Germaniei, pe de o parte, și a României, pe de altă parte, Cristian Diaconescu spune:

„Faptul că s-a anunțat public această susținere (n.r. pentru Mark Rutte) generează într-adevăr o dificultate în a o întoarce, privind un alt candidat, dar, sigur, nu este imposibil. La susținea unei candidaturi, infernul diplomatic începe după ce se anunță.”

Fostul ministru de Externe spune că, totuși, a deține funcția de secretar general al NATO este necesar pentru România, care în prezent se află într-o poziție cheie raportat la războiul declanșat de Rusia la est.

„Din perspectiva națională, după părerea mea, e un demers cât se poate de justificat, având în vedere faptul că România, aici unde se află, apără Alianța Nord Atlantică, are o poziționare extrem de sensibilă.”

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus de mai multe ori că sprijinul României pentru țara sa este foarte important, iar Kievul nu va uita ajutorul Bucureștiului.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus de mai multe ori că sprijinul României pentru țara sa este foarte important, iar Kievul nu va uita ajutorul Bucureștiului.

„Însă un astfel de anunț nu se face intempestiv, se face cu o pregătire și cu o evaluare prealabilă, făcută în special mai ales din zona Ministerului de Externe. Deci, nu intri într-o candidatură de acest fel fără a avea o evaluare prealabilă care să dea semnalele pe care le consideri încurajatoare din punctul de vedere al susținerii”, mai spune Diaconescu.

Fostul premier al României Dacian Cioloș, unul dintre negociatorii politici importanți din Parlamentul European, este de aceeași părere.

Dacian Cioloș a fost prim ministru al României între 2015 și 2017.
Dacian Cioloș a fost prim ministru al României între 2015 și 2017.

Sigur au existat „tatonări de mai multă vreme pe diferite canale diplomatice și cu diferiți parteneri” care i-au dat președintelui României, Klaus Iohannis, încrederea că are o susținere, spune Cioloș.

Altfel, „în momentul în care își depune candidatura și ea e refuzată sau nu are susținere, e un risc de imagine”, adaugă acesta.

La fel ca fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu, Dacian Cioloș este de părere că „România, ca stat membru NATO, poate să aibă pretenții justificate pentru o astfel de poziție, dată fiind și poziția strategică și implicarea în activitățile NATO.”

„Aici, pe Flancul Estic, care e cel mai fierbinte din spațiul NATO și va rămâne probabil așa în următorii ani, România a jucat un rol cheie în a sprijini Ucraina în fața agresiunii Rusiei. A avut o atitudine constantă și stabilă de susținere pe toate planurile, nu doar militar, ci și economic și social. Această atitudine necondiționată e recunoscută și apreciată. Deci pot exista argumente pentru o astfel de candidatură” completează fostul lider al Grupului Renew din legislativul Uniunii Europene.

Pe de altă parte, fostul premier subliniază că depunerea candidaturii pentru șefia NATO ar putea fi pentru Klaus Iohannis doar o etapă dintr-o negociere mai amplă, care privește spațiul euroatlantic.

Ceea ce înseamnă că, dacă nu va obține conducerea Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, va putea cere o funcție importantă la nivel european. Cele trei funcții la cel mai înalt nivel par să fie excluse însă din start.

„Președintele nu va fi candidat la Parlamentul European. Deci nu se pune problema să candideze la președinția Parlamentului. Câtă vreme Partidul Popular European, la care este afiliat și președintele Iohannis, va avea cel mai probabil președinția Comisiei Europene, în persoana Ursulei von der Leyen, e foarte puțin probabil să obțină PPE și președinția Consiliului European, la care vor avea pretenții socialiștii.”

Ce poate obține șeful statului? Dacian Cioloș crede că nu va viza o simplă funcție de comisar european, pentru că este sub funcția de președinte de țară.

De obicei, pentru comisar european candidează miniștrii sau premierii. Ca șef de stat, Klaus Iohannis ar fi logic să aibă pretenții mai mari, spune europarlamentarul.

„În Comisia Europeană, dincolo de președinte, mai sunt, dacă vor fi menținute, posturile de vicepreședinte executiv, de Înalt Reprezentant și apoi, sigur, e un nivel deja mai jos. Din punctul meu de vedere, dar depinde de dânsul ce vrea să-și asume”.

Aliații din estul NATO vor să se asigure că liderii din vestul Europei înțeleg pe deplin pericolul reprezentat de Rusia

România și alți aliați central și est-europeni consideră că este vital pentru securitatea proprie ca Rusia să nu se aproprie de granițele lor. Ca atare, Ucraina trebuie să fie sprijinită cu cât mai multe cu arme, pentru a face față atacurilor Moscovei.

În același timp, România continua să solicite aliaților din vest mai multe trupe și echipamente militare care să descurajeze Rusia. De exemplu, România încă așteaptă un răspuns de la Germania la cererea de a suplimenta numărul militarilor dislocați periodic pe teritoriul național.

După ce Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea, în 2014, România a insistat pe lângă aliații occidentali că Marea Neagră trebuie să fie securizată suplimentar pe flancul de sud-est, cel puțin la fel de bine ca pe cel de nord est.

În 2017, NATO a discocat câte un grup de luptă în Polonia și cele trei state baltice, Lituania, Letonia și Estonia.

În România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia, grupurile de luptă au fost create cinci ani mai târziu, doar după ce Rusia a invadat Ucraina, în februarie 2022.

Forțele Alianței prezente în 2022, în estul Alianței.
Forțele Alianței prezente în 2022, în estul Alianței.

În România, există peste cinci mii de militari NATO, din care jumătate americani, trimiși de Guvernul SUA în baza unei înțelegeri directe București-Washington.

1.500 de militari compun Grupul de Luptă al NATO, majoritatea francezi.

În Polonia, NATO a dislocat zece mii de militari. Germania a anunțat în 2023 dislocarea a încă patru mii de soldați în Lituania, pe lângă cei patru mii de militari NATO deja prezenți în țara vecină cu Rusia.

Într-o altă analiză pe tema viitorului lider al NATO, Politico citează mai multe surse europene, inclusiv un înalt oficial european, care precizează că Washingtonul i-ar fi spus lui Mark Rutte să nu privească postul de secretar general al NATO ca pe o poziție deja câștigată, fără a face eforturi de a-și apropia și statele din estul Alianței.

  • 16x9 Image

    Anca Grădinaru

    Anca Grădinaru este senior correspondent la Europa Liberă din februarie 2023.
    Este jurnalist de 25 de ani. Anterior, a lucrat la Ziarul Adevărul, Antena 1, Antena 3, Digi 24 și Radio Europa FM.

    A realizat știri, anchete, reportaje și documentare, radio și de televiziune, în România, Ucraina, Irak, Statele Unite ale Americii, Canada și Australia.
     
    A transmis de la majoritatea summiturilor NATO de după aderarea României la Alianța Nord Atlantică și de la reuniuni ale Uniunii Europene, de la vizitele papilor la București și de la primele două ediții ale Jocurilor Invictus la care a participat România.

    Unele dintre reportajele Ancăi Grădinaru au fost premiate de New Mexico Associated Press și Asociația Profesioniștilor de Televiziune din România.

    La Europa FM, a realizat emisiunea „Interviurile Europa FM” și „Piața Victoriei”. Este absolventă a Universității “Lucian Blaga” din Sibiu și a unei burse de un an la New Mexico State University din Statele Unite ale Americii.

  • 16x9 Image

    Alina Manolache

    Alina Manolache este, din februarie 2024, senior corespondent la Europa Liberă, după ce timp de un an a fost senior editor. 

    Lucrează de 20 de ani în presă. A fost reporter la Realitatea TV, în perioada 2005 -2010, și a acoperit subiecte sociale și politice.

    A făcut apoi reportaj și anchetă la „În premieră, cu Carmen Avram”.

    Din 2012 și până în 2020, a lucrat la Digi24, ca reporter în domeniul politic și, apoi, realizator al emisiunilor „Studio Politic”, „24/7” și „Cap Limpede”.

    A făcut reportaje, știri și investigații la Libertatea, după care a realizat emisiunea „Talk News”, la Profit News și Prima News. 

XS
SM
MD
LG