Președintele Nicușor Dan a început declarația de la Palatul Cotroceni cu mai multe dezvăluiri privind organizarea discuțiilor de luni, 22 decembrie, cu magistrații pe care i-a invitat să-i spună cu ce probleme se confruntă în sistemul judiciar.
Șeful statului a afirmat că „multă lume dintre cei care ne-au scris au solicitat să ne întâlnim, dar nu în 22 decembrie, de teamă să nu existe repercusiuni. Am ajuns inclusiv la propuneri nepotrivite: să vină pe rând, să stea în diferite săli, ca să nu se intersecteze, colegii mei să-i preia din benzinării să nu se vadă că intră la Palatul Cotroceni”, a povestit președintele.
Președintele a comentat: „E o chestiune foarte serioasă, nu vorbim de rețele de trafic de persoane sau cine știu eu ce, vorbim de a treia putere în statul ăsta”.
Nicușor Dan a precizat, după ce a mărturisit că a citit cam două treimi dintre cele două mii de pagini trimise de magistrați la Administrația Prezidențială, că unii dintre ei „s-au plâns de abuzuri și promovări arbitrare și sistemul judiciar”.
Aici găsiți sinteza sesizărilor primite de Președinție și transmise public duminică după amiază.
Președintele a rezumat o parte dintre sesizările magistraților care i-au scris:
„Sunt semnalate chestiuni foarte grave cu privire la sistemul de justiție. (...) În primul rând, faptul că, în cadrul conducerilor instanțelor, rolul președintelui este decisiv, prin faptul că el numește vicepreședinții și toți ceilalți membri ai organelor de conducere, și, în felul acesta, puterea pe care o au șefii instanțelor este foarte mare. Mai important, prin această putere, este influențat modul de promovare la instanțele superioare.
Și, inclusiv - repet, sub rezerva dovedirii acestor fapte - ni se sesizează cazuri în care sunt oameni în sistem, membri ai corpului magistraților, care nu promovează pentru că au avut, la un moment dat, opinii critice fie față de CSM, fie față de conducerea instanței. Aceeași chestiune cu privire la delegare și detașare, în care ni se semnalează că este o măsură arbitrară. Inclusiv ni se semnalează cazuri în care se deleagă încrucișat de la, de exemplu, un tribunal la alt tribunal din raza aceleiași Curți de Apel și, de asemenea, ni se semnalează o atitudine discreționară a Inspecției Judiciare”, a mai declarat președintele.
Nicușor Dan a mai susținut că unele sesizări primite se referă explicit la conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ). Președinte acestei instanțe, cea mai mare și mai importantă din țară, este Lia Savonea, fostă președintă a Consiliului Superios al Magistraturii (CSM) și a Curții de Apel București.
Unde lucrează magistrații care i-au trimis președintelui sesizări despre starea Justiției
Potrivit Administrației Prezidențiale, până pe 20 decembrie 2025, pe adresa de email a instituției, au fost trimise 320 de emailuri, dintre care peste 135 provin de la mai mult de 250 de magistrați.
Aceștia sunt judecători, procurori, alți angajați din sistemul judiciar, mai menționează aceeași sursă.
Judecătorii care i-au scris președintelui lucrează la judecătoriile din Bistrița, Constanța, Lugoj, Târgoviște, și Brad, la tribunalele din București și județele Ilfov, Olt, Mureș, Bistrița, Botoșani, Timiș, Maramureș, Covasna, Cluj, Satu-Mare, Brașov, Bihor, Galați, Mehedinți.
Alți judecători dintre cei care au sesezat Președinția lucrează la instanțe superioare - Curtea de Apel București, Curtea de Apel Constanța, Curtea de Apel Târgu Mureș, Curtea de Apel Brașov, Curtea de Apel Maramureș, Curtea de Apel Iași, Curtea de Apel Ploiești, Curtea de Apel Oradea.
Dintre cei peste 2.200 de procurori din România, i-au scris președintelui unii dintre angajații Direcției Naționale Anticorupție (structura centrală și servicii teritoriale), Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București, Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Iași, dar și procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. De asemenea, s-au exprimat privind mersul Justiției și procurori din alte unități.
În total, magistrații care au trimis emailuri provin de la 27 de instanțe și 14 parchete.
Președinția mai precizează că a consemnat și un aflux de peste 180 de emailuri adresate de cetățeni, avocați, polițiști, avertizori în interes public (de integritate), societatea civilă, solicitări de audiență, executori judecătorești, grefieri.
„Dată fiind gravitatea unei părți însemnate din aspectele semnalate, apreciem că se impune o analiză ulterioară aprofundată, un dialog corespunzător și sesizarea, acolo unde este cazul, a autorităților de control competente", mai trasmite Președinția României.
Președintele a precizat: „În esență, concluzia acestor sesizări, a majorității dintre ele, este că există o categorie de magistrați, membri ai CSM, conduceri ale instanțelor, care nu acționează în interes public, ci care acționează în interesul unui grup pe care îl constituie și că activitatea profesională a magistratului este dependentă de acțiunea, de multe ori, discreționară a acestui grup de persoane.
Și atunci - se spune asta cu subiect și predicat - inclusiv promovările de la Înalta Curte de Casație și Justiție s-au făcut pe criterii de obediență față de acest grup care conduce sistemul de justiție și nu pe criterii de profesionalism, cu atât mai mult cu cât legea din 2022 a scos proba scrisă la promovări, inclusiv la Înalta Curte”.
Actuala componență a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM)
Din Consiliul Superior al Magistraturii fac parte trei categorii de membri:
14 judecători și procurori aleși prin vot direct în adunările generale ale judecătorilor și procurorilor din cadrul instanțelor și parchetelor de pe lângă acestea, la nivel național.
Doi reprezentanți ai societății civile selectați și votați de Senatul României, în ședință comună, pe baza candidaturilor depuse.
Trei membri de drept prin funcția pe care o dețin, fără a fi necesar un proces de votare: ministrul Justiției, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorul-general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și justiție.
Componența actuală a CSM (decembrie 2025):
Președinte: Elena-Raluca Costache, judecător;
Vicepreședinte; Claudiu-Constantin Sandu, procuror;
Membrii aleși cu activitate permanentă: Claudiu-Marian Drăgușin, judecător; Alin-Vasile Ene, judecător; Narcis Erculescu, judecător; Daniel Grădinaru, judecător; Ramona-Graţiela Milu, judecător; Gheorghe-Liviu Odagiu, judecător; Mihaela-Laura Radu, judecător; Denisa-Angelica Stănișor, judecător; Daniel-Constantin Horodniceanu, procuror; Emilia Ion, procuror; Mărioara-Cătălina Sîntion, procuror; Bogdan-Silviu Staicu, procuror; Fănel Mihalcea, reprezentant al societăţii civile; Ioan Sas, avocat, reprezentant al societăţii civile;
Membrii de drept: Lia Savonea, preşedintele ICCJ; Alex-Florin Florența, procurorul general; Radu Marinescu, ministrul Justiţiei.
sursa: CSM
Nicușor Dan a anunțat în acest context o măsură în premieră pentru România – va iniția un referendum între magistrați, în ianuarie, cu o singură întrebare – „Consiliul Superior al Magistratului acționează în interes public sau acționează în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”.
Președintele nu a dat detalii despre cum va organiza referendumul, dar a spus că în funcție de rezultat, concluziile pot fi următoarele: „Dacă magistrații, în ansamblul lor, vor spune că da, Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public, vom continua discuțiile legislativ și tot ce am spus mai devreme. Dar dacă, însă, magistrații, în majoritatea lor, vor spune că Consiliul Superior al Magistraturii nu reprezintă interesul public, ci interesul breslei, atunci Consiliul Superior al Magistraturii va pleca de urgență”, a spus la finalul declarației președintele.
Nicușor Dan a precizat ca la consultările de mâine, 22 decembrie, s-au înscris doar 20 de magistrați.
Șeful statului i-a invitat pe magistrați să-i scrie despre problemele sistemului judiciar, după apariția documentarului „Justiția capturată”, publicat de site-ul Recorder pe 9 decembrie.
În documentar, mai mulți magistrați au reclamat nereguli în ceea ce privește înlocuirea unor magistrați din anumite complete de judecată.
Principalele idei din documentarul Recorder
- Documentarul publicat de Recorder chiar de Ziua Internațională Anticorupție prezintă metodele prin care instituțiile din domeniu, și chiar Justiția însăși, ar fi controlate în interes propriu și al politicului de „o grupare” din conducerea sistemului.
- Jurnaliștii Recorder menționează mai multe cazuri de corupție care s-au încheiat fără găsirea vinovaților, ca urmare a unor decizii ale Curții Constituționale și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție în privința prescripției.
- Iar aceasta nu ar fi fost singura metodă pentru ca dosare de corupție – aproximativ 10.000 în ultimii ani, conform unui raport al Departamentului de Stat al SUA – să fie prescrise.
- Astfel, în cazul judecătorilor, o metodă de tergiversare pentru ca infracțiunile să ajungă la prescriere este schimbarea componenței unui complet de judecată. Uneori chiar înainte de a pronunța sentința.
- În unele cazuri, magistrații ar fi fost mutați fără o explicație, de la o judecătorie la alta, în timpul proceselor. Efectul: dosarul a fost rejudecat de la zero.
- Această metodă ar fi aplicată atunci când judecătorul nu a vrut să accepte sentința care ar fi fost dictată de superiori în dosarul pe care îl judeca, spun cei din sistem care au vorbit cu ziariștii de la Recorder.
- Conform documentarului, magistrații spun un singur nume atunci când vine vorba de cei din conducerea grupării care controlează Justiția: Lia Savonea, șefa Curții Supreme. Aceasta neagă acuzațiile și spune, la rândul său, că e vorba despre o „campanie de delegitimizare a unor lideri ai justiției”.
- La nivelul procurorilor de la Direcția Națională Anticorupție, în cazurile prezentate de Recorder, controlul ar fi fost realizat printr-o implicare directă a șefului DNA, Marius Voineag, și o „chestionare” repetată asupra activității din anumite dosare.
- Totodată, documentarul menționează controlul asupra magistraților prin Inspecția Judiciară, care este văzută de vorbitori ca „un factor de constrângere”.
- În documentarul Recorder, cei intervievați au ridicat și problema corupției din rândul magistraților. Astfel, datele citate arată că, în urma modificărilor legislative, a fost trimis în judecată un singur magistrat în ultimii șase ani.
Pe 10 decembrie, în debutul unei conferințe de presă organizate de Curtea de Apel București, una dintre judecătoarea instanței, Raluca Moroșanu, a mărturisit că toate neregulile invocate în documentarul realizat de jurnaliștii Andreea Potocilă și Mihai Voinea sunt reale.
Printre acestea, presupusele maipulări ale parcursului unor dosare.
Ulterior, 200 de magistrați s-au solidarizat cu cei care au vorbit despre neregulile din Justiție.
„Când 200 de magistrați spun că este o problemă de integritate în sistemul de justiție, lucrurile sunt foarte serioase”, a declarat la acel moment, președintele României.
În următoarele zile, numărul magistraților care au semnat scrisoarea de susținere a depășit 800.
Parlamentari din grupul PACE propun suspendarea președintelui
Senatorul grupului PACE din Parlament, Ninel Peia, a transmis duminică, după declarațiile lui Nicușor Dan, că „președintele a depășit limitele rolului său de mediator între puterile statului, sfidând atribuțiile constituționale ale CSM și ale sistemului judiciar" și că, „în aceste condiții, considerăm că există fapte grave care justifică declanșarea procedurii de suspendare prevăzute de art. 95 din Constituție."
Peia susține într-un comunicat că inițiatori sunt mai mulți parlamentari care cred că președintele încalcă, prin declarațiile de mai sus, principiul separației puterilor în stat.
„Este de-a dreptul spectaculos și extrem de grav că Președintele României își propune să organizeze un referendum între magistrați, exact între cei pe care Constituția îi pune sub protecția CSM, organul autonom și garant al independenței justiției (art. 133). Practic, domnia sa pare să considere că regulile fundamentale ale statului de drept sunt sugestii opționale", se mai arată în comunicatul transmis presei duminică.
Potrivit Constituției, suspendarea din funcție a președintelui României poate surveni în urma unui referendum național.
Art. 95 din Constituție:
„(1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.
(2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui.
(3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.”
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
