Christophe Deloire, directorul organizației, a ținut să precizeze că în operațiunea de salvare a Marinei nu au fost implicate servicii secrete ale niciunui stat. Au ajutat-o prieteni din Rusia și din Franța, în coordonarea RSF. Totuși, operațiunea a fost pornită numai după ce autoritățile franceze au confirmat primirea legală în Franța. În martie trecut, președintele Macron a afirmat că țara sa va oferi protecție consulară sau azil temerarei jurnaliste.
Jurnalista susține că, deși Rusia rămâne țara sa, cei care o conduc, unii chiar criminali de război, nu i-au dat decât aceste alternative: pușcăria sau fuga. „Sunt foarte recunoscătoare Franței, o țară liberă, care m-a primit”.
Povestea evadării.„Mi s-a părut o veșnicie”
Marina Ovsianikova, jurnalistă de știri la Pervîi Kanal, postul de propagandă preferat al lui Putin, a ieșit în direct pe 14 martie 2022 pe post cu o pancartă improvizată cu textul „Opriți războiul! Nu da crezare propagandei! Te mint” și a strigat „Nu războiului!”.
Ea fost inițial arestată, amendată, apoi plasată în arest la domiciliu. Totodată tribunalul i-a limitat autoritatea părintească asupra celor doi copii, pe motivul că desfășoară „activități politice”.
Termenul de judecată din 9 octombrie se apropia. Avocații au sfătuit-o să plece din Rusia unde nu putea avea parte de un proces corect. Risca 15 ani închisoare pentru diseminare de informații false despre războiul din Ucraina.
„Am ales să plecăm într-o noapte de vineri spre sâmbătă când forțele de ordine intră în repaos. Aveam două zile să părăsim țara. Totul a fost la început oarecum haotic, am schimbat șapte autovehicule, am mers în diferite direcții. Abia la a doua mașină mi-am tăiat brățara care putea fi urmărită”, își amintește Marina.
Însoțită de fiica ei de 11 ani și de o călăuză, a ajuns într-o zonă, pe câmp, unde nu aveau semnal GPS, așa că persoana însoțitoare s-a orientat după stele pentru a ajunge la o pădure și apoi la graniță, unde au fost așteptați și preluați. „Mi s-a părut o veșnicie până să reușim să trecem granița”, a spus jurnalista.
Decizia de a fugi a fost grea: „Nu am vrut să părăsesc țara până în ultimul moment”, a subliniat Ovsianikova. A așteptat să-și poată lua una din fiice cu ea, cealaltă fată minoră rămânând în custodia fostului ei soț.
De ce a riscat să protesteze
Întrebată ce a motivat-o să facă gestul disperat de protest, când știa ce consecințe sunt, Marina a evocat copilăria petrecută în Cecenia, când a asistat ca adolescentă la războiul cecen devastator din 1994. Casa, bunurile familiei au fost distruse și au fost nevoiți să fugă pentru a-și salva viața.
Aceleași suferințe le sunt hărăzite acum ucrainenilor, femeilor care fug cu copiii din calea unui război de agresiune, nedrept, purtat de Rusia. Acest gând a făcut-o „să spargă bula” de tăcere și obediență în care trăia la postul de televiziune unde se produceau știri mincinoase.
Pervîi Kanal, televiziune de stat cu mare audiență, nu a fost de la început un simplu canal de propagandă. După războiul din Georgia, prin 2009-2010, Kremlinul și-a dat seama că are nevoie de o nouă armă, presa de propagandă. De atunci Pervîi Kanal este instrumentul preferat de propagandă al lui Putin, susține jurnalista rusă.
Propaganda a depășit orice limită în acest moment, amintind de epoca lui Stalin.„În jurul meu erau oameni care voiau să protesteze, vă amintiți de colorarea în roșu a fântânilor. Acești oameni au părăsit țara fiindcă e teroare. Rusia este un stat totalitar dominat de represiuni politice și de represiuni psihiatrice”, a mai spus Ovsianikova.
37 de jurnaliști uciși, 19 jurnaliști aflați în detenție, 200 de organizații media declarate ca „agenturi”, 7 instituții media declarate indezirabile, 10.000 de site-uri blocate și un exod masiv de jurnaliști, acesta este bilanțul libertății presei în Rusia, prezentat de Christophe Deloire.
„Sincer? Simt pericolul, totuși nu voi tăcea”
După mai multe luni în Franța, mutată repetat de la un domiciliu la altul din motive de protecție, Marina Ovsianikova resimte frica de mâna lungă a agenților lui Putin. În spirit morbid, prietenii o întrebau în glumă dacă preferă în ceai novicioc sau poloniu, cele două substanțe toxice cu care au fost otrăviți liderul opoziției Navalnîi și spionul Litvinenko.
Marina se teme pentru viața ei și a fiicei sale, dar va continua să vorbească și să scrie, pentru a-i stimula și pe alții să o facă. „Sincer? Simt pericolul, totuși nu voi tăcea”, i-a răspuns unei jurnaliste refugiate și ea din calea terorii.
Forțele de represiune din Rusia acționează permanent, peste tot, uneori preventiv. „Când eram în arest la domiciliu, au venit să semnez o hârtie, un angajament că nu voi participa la nicio acțiune de protest în stradă”, își amintește jurnalista.
Tot mai izolat, Putin își întărește gărzile din jurul lui și distruge orice opoziție. Ovsianikova speră ca Ucraina să câștige războiul, iar Putin să dispară. Este un deziderat pentru mulți ruși care nu îndrăznesc să strige împotriva războiului. Războiul lui Putin, nu al lor.
Marina Ovsianikova se află în căutarea unei edituri care să îi publice cartea despre experiența sa și despre situația presei din Rusia actuală. Ea va rămâne, împreună cu prietenii ei din organizația Reporteri fără Frontiere care sprijină jurnaliști ruși, precum și peste 1500 de jurnaliști ucraineni să transmită din infern.
