Linkuri accesibilitate

Explicația primei imagini transmisă lumii cu o grupare de galaxii de acum 13 miliarde de ani


Construcția telescopului James Webb a început în 2004, iar după 17 ani, la finele lui 2021, a fost lansat în spațiu din Kourou (Guiana Franceză). 

Cea mai profundă și detaliată imagine a universului de până acum a fost publicată ieri de Administrația Națională Aeronautică și Spațială (NASA). Imaginea a fost obținută cu ajutorul telescopului James Webb, cel mai mare telescop spațial construit vreodată, fratele mai mare al lui Hubble. 

„Astăzi este o zi istorică”, a afirmat președintele american Joe Biden, în cadrul unui eveniment creat special pentru a dezvălui imaginea, la Casa Albă. Acolo s-a aflat și Bill Nelson, directorul NASA, potrivit căruia conținutul din imagine este echivalentul unui grăunte de nisip.

”În urmă cu 100 de ani se credea că există o singură galaxie. Acum, numărul acestora este nelimitat. În galaxia noastră avem miliarde de stele și sori, iar pe lângă există alte miliarde de galaxii cu miliarde de stele și sori”.

Numit James Webb, telescopul care a furnizat imaginile a fost lansat în spațiu în urmă cu peste 6 luni, în preajma Crăciunului. Primele planuri pentru dezvoltarea lui au apărut în 1996, a costat 10 miliarde de dolari și a presupus o colaborare între NASA, Agenția Spațială Europeană și Agenția Spațială Canadiană.

„Webb va rezolva misterele sistemului nostru solar, va privi dincolo de lumi îndepărtate din jurul altor stele, va cerceta misterioasele structuri și origini ale universului și locul nostru în el”, notează NASA, cu referire la scopul instrumentului.

Evenimentul de la Casa Albă, la care au luat parte, printre altele, președintele Statelor Unite (SUA), Joe Biden, vicepreședintele SUA, Kamala Harris și directorul NASA, Bill Nelson.
Evenimentul de la Casa Albă, la care au luat parte, printre altele, președintele Statelor Unite (SUA), Joe Biden, vicepreședintele SUA, Kamala Harris și directorul NASA, Bill Nelson.

Și asta a și făcut: prima imagine transmisă lumii, în infraroșu, prezintă o grupare de galaxii îndepărtate ale universului, așa cum au fost în urmă cu 13 miliarde de ani.

„Față de alte spectre, infraroșu este printre cele mai potrivite, ca putere de penetrare, prin spațiul cosmic și tot praful interstelar, pentru a înregistra, în sensul de a face poze, unor obiecte foarte, foarte îndepărtate”, menționează astrofizicianul Octavian Micu, de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”.

Adrian Șonka, astronom și muzeograf la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din București, spune că imaginea de ieri seamănă foarte mult cu capturile oferite de telescopul Hubble, cel mai mare telescop trimis în spațiu până la Webb.

„Dar există o diferență. Se văd mai multe galaxii și asta înseamnă că vedem mai departe. Vedem mai departe în timp, vedem mai departe în trecut”.

Imaginea oferită de telescopul spațial James Hubb. Grupajul de galaxii a primit denumirea de SMACS 0723 sau „primul câmp adânc” al lui Webb.
Imaginea oferită de telescopul spațial James Hubb. Grupajul de galaxii a primit denumirea de SMACS 0723 sau „primul câmp adânc” al lui Webb.

Și astrofizicianul Octavian Micu crede că Webb se aseamănă cu Hubble, iar că tehnologia îmbunătățită oferă o viziune mai clară asupra spațiului.

„Are o rezoluție mult, mult mai bună, se văd mult mai multe detalii, mult mai multe surse, obiecte care erau mult prea puțin luminoase, care sunt mult prea puțin vizibile pentru Hubble acum au devenit vizibile”.

Potrivit lui Adrian Șonka, zona din imagine a fost aleasă datorită roiurilor de galaxii, cu alte cuvinte a aglomerărilor, care generează mai multă lumină și gravitație. Iar gravitația curbează spațiul, ceea ce duce la oferirea unei vizibilități mai mari asupra galaxiilor îndepărtate.

Putem să vedem ce formă aveau galaxiile acum 13 miliarde de ani. Și mergând mai departe în timp, cu atât vedem momentul acela al formării galaxiilor și al stelelor și atunci putem să facem diferența aceasta asta: ce a apărut prima dată - steaua sau galaxia. 
Adrian Șonka

„Și chiar asta se întâmplă. Putem vedea galaxii curbate, ciudate, de parcă imaginea lor este stricată, datorită gravitației acestor roiuri. Și imaginile sunt foarte detaliate. Nu numai că vedem galaxia în sine deformată, dar putem vedea acum și detalii în ea - adică un nor imens de gaz sau roiuri de stele în galaxii situate foarte departe, la distanțe de peste 12 miliarde de ani lumină”.

Pentru ca imaginea să fie realizată, telescopul Webb a trebuit să urmărească aceeași zonă a spațiului mai multă vreme; în cazul de față - 12 ore.

„Asta înseamnă că telescopul are și o cameră care înregistrează și practic s-au luat multe imagini, cu expuneri lungi. Apoi, acestea au fost adunate și avem astfel o imagine compusă, și mai strălucitoare, și mai bogată.

Dacă în mod obișnuit un telescop profesionist nu oferă imagini color, precum aparatele foto sau telefoanele, și este necesară utilizarea unor filtre separate care permit trecerea anumitor tipuri de lumină, Webb o face.

Telescopul a fost lansat în spațiu în 25 decembrie 2021 și a fost construit astfel încât să privească universul în urmă cu aproximativ 13.7 miliarde de ani.
Telescopul a fost lansat în spațiu în 25 decembrie 2021 și a fost construit astfel încât să privească universul în urmă cu aproximativ 13.7 miliarde de ani.

„De aceea imaginea despre care vorbim noi acum, cel puțin, culorile - nu sunt culori pe care le-ar vedea omul. De exemplu, urmăriți imaginea aceasta cu galaxii. Dacă vedeți albastru, vedeți lumină pe care o detectează omul, ochiul uman. Dar restul culorilor nu pot fi văzute de către oameni, pentru că avem infraroșu, ultraviolet și noi nu putem vedea așa ceva”.

De acum, Webb va furniza imagini cu o rapiditate mai mare. Din decembrie 2021, de la lansare, oglinzile telescopului au trebuit să fie aliniate, instrumentele calibrate, iar motoarele și sistemele de urmărire testate.

„Deci practic o să vedem imagini mai des acum. Avem detalii de sute de ori mai fine vizibile în imagini, mai fine decât cele vizibile cu alte telescoape”.

În momentul actual, James Webb este cel mai performant telescop pe care omenirea îl are, datorită oglinzilor mari și a faptului că e în spațiu, spune Adrian Șonka.

„Rezoluția telescopului spațial Hubble a fost atinsă și de pe Pământ, cu sisteme speciale de optică, dar momentan, James Webb este cel mai bun”.

Imagine realizată în 11 decembrie 2021, cu câteva zile înainte ca telescopul să fie trimis în spațiu. Cu referire la perioada de 17 ani, cât a durat ca James Webb să fie construit, Octavian Micu este de părere că „este o perioadă destul de obișnuită pentru construirea instrument de o atât de mare complexitate. Aici, ca să fac o comparație, este cam de același ordin de mărime cu construcția generatorului de particule de la CERN”.
Imagine realizată în 11 decembrie 2021, cu câteva zile înainte ca telescopul să fie trimis în spațiu. Cu referire la perioada de 17 ani, cât a durat ca James Webb să fie construit, Octavian Micu este de părere că „este o perioadă destul de obișnuită pentru construirea instrument de o atât de mare complexitate. Aici, ca să fac o comparație, este cam de același ordin de mărime cu construcția generatorului de particule de la CERN”.

„Viitorul va aduce alte două tipuri de telescoape, în materie de observații astronomice: cele spațiale, care vor studia zone ale cerului, pentru a observa cât mai mult în trecut, și cele care vor observa întregul cer pe timpul nopții, „ceea ce e remarcabil, pentru că vom vedea tot ce se mișcă, tot ce se schimbă pe cer într-o noapte”, mai spune astronomul.

Momentul de ieri, în care oamenii au putut vedea imaginea oferită de James Webb, poate fi asociat cu alte două mari evenimente din astronomie, spune Octavian Micu: descoperirea undelor gravitaționale de către LIGO (2015) și fotografierea unei găuri negre (2019).

  • 16x9 Image

    Norbert Nemeș

    A absolvit Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca în 2021, iar în prezent urmează masteratul de Jurnalism și Comunicare Politică din cadrul Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București. A colaborat cu Radio Cluj și Factual. În octombrie 2021 a devenit stagiar al Europei Libere, iar din ianuarie 2022 este freelancer.

Unirea Principatelor. Iași 2023
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:00:38 0:00
XS
SM
MD
LG