Linkuri accesibilitate

Pro sau contra Rusiei la Consiliul Europei. Socotar, PSD: „Sunt inginer și pragmatic. Dacă de mâine dăm afară Rusia, se vor face progrese?”


Activiști ucraineni au protestat în fața ambasadei Germaniei la Kiev, față de reprimirea Rusiei în Adunarea Parlamentară (PACE/APCE) a Consiliului Europei.

Delegația Rusiei la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a fost reprimită, după ce a fost suspendată 5 ani, ca sancțiune pentru agresiunea Ucrainei. Parlamentarii români nu s-au înghesuit la decizie: USR a votat contra, cu esticii, PSD a votat pro, cu vesticii, iar PNL nu a vrut să se bage.

La începutul acestei săptămâni, o majoritate formată din parlamentari ai statelor occidentale a deschis calea procedurală pentru reîntoarcerea Rusiei în Adunarea Parlamentară, cu drepturi depline. Li s-a opus un bloc format din Ucraina, țările baltice, Polonia și Georgia. Parlamentarii români nu au fost prea interesați de subiectul dezbătut la „parlamentul” de la Strasbourg: din delegația de 10 de membri, la vot au fost prezenți doar doi parlamentari – Iulian Bulai de la USR, care a votat contra, și Gheorghe Socotar de la PSD, care a votat pro. Grupul PNL a fost la Strasbourg, la dezbateri, dar nu s-a băgat la vot, pentru că a fost o „decizie complexă”, după cum a explicat pentru Europa Liberă deputatul PNL Mugurel Cozmanciuc, care opinează însă că și prin absență s-a dat un vot negativ Rusiei, pe principiul „ține-ți prietenii aproape, iar dușmanii și mai aproape”. Peste două zile, la Strasbourg au ajuns și doi parlamentari UDMR, Attila Korodi și Erika Benko, care au votat contra unei rezoluții de acceptare a acreditărilor delegaților Rusiei la Adunarea Parlamentară. În zadar, căci majoritatea pro-Rusia s-a menținut.

În ultimii 5 ani, situația Rusiei la Consiliul Europei (organism care se ocupă cu sprijinirea drepturilor omului și a statului de drept și care operează prin instituții precum CEDO, Comisia de la Veneția sau GRECO, fără însă să poată impune măsuri, ci doar să facă recomandări și să opereze pe bază de convenții agreate de semnatari) a fost cu un picior afară și cu unul înăuntru: Rusia lua parte la Comitetul de Miniștri (partea executivă a Consiliului), însă avea suspendate drepturile de vot în Adunarea Parlamentară (partea deliberativă a Consiliului).

Decizia a fost într-adevăr cu dus și întors: după 5 ani de suspendare din Adunarea Parlamentară și după 2 ani de neplată a cotizației la Consiliul Europei, Rusia urma să fie eliminată complet, conform statutului, din Consiliul Europei. Acest lucru ar fi însemnat că Rusia nu mai putea lua parte la organisme precum CEDO, Comisia de la Veneția și celelalte instituții de control și supraveghere ale Consiliului Europei, iar în schimb nici acestea nu ar mai fi avut un cuvânt de spus în legătură cu politicile și practicile Rusiei. Parlamentarii din state occidentale precum Austria, Belgia, Elveția, Germania, Spania, Franța, Italia, Olanda, Norvegia, Portugalia au considerat că e mai bine să țină Rusia aproape, decât să o excludă, și au avut o majoritate la vot.

„S-au făcut două grupuri mari: vesticii care, cu mici excepții, au vrut să-i aducă înapoi pe ruși, și esticii care au vrut niște restricții de drepturi și menținerea în continuare a unor sancțiuni, datorită agresiunii față de Ucraina în martie 2014 și ulterior în regiunile Lugansk și Donețk. Eu am votat împotriva acestei rezoluții, în sală a mai rămas reprezentantul PSD care a votat pentru. Acum, rușii au fost reprimiți, în ciuda agresiunii lor în Ucraina, nu au făcut nimic în cazul marinarilor reținuți în Marea Azov, nu au făcut nimic în cazul Nemțov, au doborât avionul olandez și nici nu au colaborat la anchetă, au existat implicări în campania pentru Brexit. Ei (vesticii – n.r.), de dragul argumentului că cetățenii ruși să aibă acces la deciziile CEDO, acceptă toate acestea”, a explicat pentru Europa Liberă deputatul USR Iulian Bulai.

De ce a votat PSD pentru Rusia. Socotar: „Rusia a fost întotdeauna un copil problemă”

Deputatul PSD Gheorghe Socotar a fost lăsat practic singur la vot de colegii săi din PSD, după ce au decis împreună, la grupul socialiștilor, să susțină rezoluția, mai ales că autoarea ei era chiar o socialistă, belgianca Petra de Sutter. „Noi luni am fost la grupul socialist, s-a făcut această discuție și s-a făcut un vot de control, ca să știm cum stăm, să avem o idee. Noi acolo am susținut poziția grupului. De regulă, dacă cineva de la tine din grup face raportul, grupul îl susține”, a explicat pentru Europa Liberă Gheorghe Socotar.

Întrebat cum a ajuns să susțină Rusia la vot și de ce nu s-a opus, așa cum au făcut-o parlamentarii din statele baltice sau din Estul Europei, Socotar a explicat, într-un interviu pentru Europa Liberă, că puterea de influență a Consiliului Europei poate fi exercitată doar asupra statelor membre. Dacă Rusia ar fi ieșit din acest organism, ceea ce s-ar fi întâmplat automat pentru că nu-și mai plătise cotizația de doi ani, meciul ar fi fost pierdut: Rusiei nu i se mai aplicau rigorile Curții Europene pentru Drepturile Omului sau Comisiei de la Veneția.

Eu sunt convins, așa cum sunt convinse și marile state ale Europei, că nici Consiliul nu ar fi fost mai bun fără Rusia și în mod cert nici Rusia nu ar fi fost mai bună fără Consiliu. Fără intervenția, fără monitorizarea, fără sâcâiala, ca să-i spun așa, a Consiliului – aia nu faceți bine, trebuie să faceți asta. Dacă nu ar avea nici această limitare, nu ar fi o Rusie mai bună. Rămânând membră a Consiliului, cetățenii ruși au dreptul să apeleze la CEDO, au 30.000 de dosare aici, este țara cu cele mai multe dosare la CEDO”, explică Gheorghe Socotar.

Eu sunt inginer și sunt pragmatic. Dacă de mâine dăm afară Rusia, se vor face progrese? Răspunsul este sigur nu. Dar dacă rămân în Consiliu? Răspunsul este nu știm. Dar șansele sunt mai mari.
Gheorghe Socotar, deputat PSD

Deputatul PSD consideră că, chiar și prin faptul că parlamentarii ruși au fost reprimiți în Adunarea Parlamentară de la Strasbourg, s-a făcut un prim pas, ei fiind obligați să semneze declarații că respectă drepturile omului, că trebuie să asigure pluralism politic, alegeri democratice, stat de drept. L-am întrebat pe Gheorghe Socotar dacă chiar crede că Rusia va ține cont de aceste recomandări.

Rusia a fost întotdeauna un copil problemă. Eu nu cred că de mâine toate acestea vor fi rezolvate și se va schimba. Eu sunt inginer și sunt pragmatic. Cinci ani nu au fost în Adunarea Parlamentară, dar au fost în Consiliul de Miniștri. Nu s-a făcut niciun avans pe temele majore pe care noi le reproșăm: negocierile din Crimeea, retragerea sprijinului pentru zonele ocupate din Ucraina, rezolvarea asasinatului lui Boris Nemțov, rezolvarea împrejurărilor în care a murit Magnițki în închisoare, eliberarea marinarilor luați prizonieri în Marea Azov. Nu s-a făcut niciun progres. Eu am discutat la grupul socialist cu colegii, la modul pragmatic: dacă de mâine dăm afară Rusia, credeți că pe temele acestea se vor face progrese? Răspunsul este sigur nu. Dar dacă rămân în Consiliu? Răspunsul este nu știm. Nu știm dacă se vor face progrese, dar șansele sunt mai mari. Și eu cred că nici ei nu sunt proști, s-ar putea să facă câteva gesturi de bunăvoință, la început cel puțin. În mod sigur, colaborarea cu ei nu va fi o fericire”, spune Socotar.

Deputatul PSD consideră că „din păcate, în 1949, Churchill și alte nume mari care au făcut acest statut nu s-au gândit la posibilitatea că va exista o situație în care țările membre se vor agresa una pe alta și ce vom face atunci”. Spre ghinionul lui Churchill, când Rusia a agresat Ucraina, în 2014, acest lucru s-a întâmplat, iar Adunarea Parlamentară a decis să suspende delegația Rusiei de la dreptul la vot, fără însă să aibă o bază statutară pentru acest lucru, conform lui Socotar. De altfel, Rusia și-a văzut de treabă nederanjată în Comitetul de Miniștri – „guvernul” Consiliului Europei, deși era suspendată din Adunarea Parlamentară.

Iulian Bulai, USR: A fost un șantaj

Aici au fost șantajați – Consiliul Europei și vesticii, pentru că rușii au spus noi venim, dacă ne vreți acolo foarte bine, dar noi nu o să acceptăm și nu o să suportăm nimic din sancțiuni.
Iulian Bulai, deputat USR

Deputatul USR care a votat contra rezoluției spune că au existat mai multe puncte de presiune de care Rusia s-a folosit, pentru a-i face pe europeni să îi primească înapoi în Adunarea Parlamentară de la Strasbourg. Unul a fost că în această săptămână se votează la Strasbourg și secretarul general al Consiliului Europei, iar dacă Rusia nu ar fi participat la vot, ar fi avut temei să îl considere ilegitim pe noul lider al organizației. Al doilea – cotizația substanțială a Rusiei la bugetul Consiliului Europei, de 20 de milioane de euro pe an, cea mai mare dintre toate membrele, conform lui Bulai, care lipsea de doi ani, având repercusiuni asupra bugetului CoE. Al treilea și cel mai important – CEDO și recunoașterea deciziilor acestei instanțe de către Rusia, care dacă nu mai făcea parte din CoE, nu ar mai fi recunoscut legitimitatea Curții.

Acceptăm nevoia cetățenilor ruși de apel la Curtea Europeană de la Strasbourg, dar nu cu orice preț. Trebuie să existe niște sancțiuni și niște ridicări de drepturi la Adunarea Parlamentară. Consiliul Europei nu se poate face că nu s-a întâmplat nimic”, consideră Iulian Bulai.

Arta războiului pasiv, marca PNL: „Ține-ți prietenii aproape, iar dușmanii și mai aproape”

Deputatul PNL Mugurel Cozmanciuc a fost prezent la Strasbourg, în ziua votului, alături de câțiva colegi ai săi liberali din delegație. Totuși, ei au decis să nu se bage în această oală fierbinte și nu au venit la vot.

A fost o decizie de moment. Nu am participat la vot. Și această opțiune este posibilă. A fost o decizie complexă. Rezoluția privește reprimirea delegației ruse, excluderea în totalitate ar fi însemnat ca cetățenii ruși să își piardă accesul la CEDO. Am văzut foarte clar blocul pe care l-au făcut colegii din Ucraina și din celelalte țări din regiune, dar și colegii din Germania, Olanda, Franța. Și a fost o decizie de moment, să nu intrăm la vot”, a explicat pentru Europa Liberă deputatul PNL Mugurel Cozmanciuc, care consideră că un vot pozitiv din partea PNL ar fi însemnat că girează Rusia, însă un vot negativ ar fi însemnat limitarea accesului cetățenilor ruși la CEDO.

„Nu aș interpreta ca pe un șantaj din partea Rusiei. Ei au înțeles foarte bine că au de jucat o carte, iar Consiliul Europei a înțeles că o sancțiune extremă nu este poate cea mai potrivită”, mai spune Cozmanciuc.

El dă exemplul cooptării în dialogul internațional al unor lideri autocrați precum cei din Coreea de Nord, Turcia sau Venezuela, considerând că izolarea lor ar face mai mult rău: „Știți că e o vorbă la noi, să-i ții pe prieteni aproape, iar pe dușmani și mai aproape”.

Ce s-a votat la Strasbourg

  • Pe 24 iunie, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat o rezoluție bazată pe raportul socialistei belgiene Petra de Sutter, intitulată „Întărirea procesului de decizie în Adunarea Parlamentară, cu privire la acreditări și vot”. În ea, se prevede că țările membre care nu au numit o delegație la Adunare, să prezinte scrisorile de acreditare la sesiunea din iunie (adică cea prezentă). Este cazul Rusiei, a cărei delegație fusese suspendată și căreia i s-a deschis astfel poarta înapoi. De altfel, raportul face referire directă la Rusia, căreia Adunarea îi ceruse anterior să numească o delegație și să își reia plata contribuției obligatorii la bugetul organizației. Raportul mai arată că în aprilie 2014, delegației Rusiei i s-au suspendat anumite drepturi în Adunare, însă nu e clar pe ce bază legală, cerându-se „clarificarea cadrului regulator și crearea unei liste de drepturi de reprezentare și participare de care membrii pot fi lipsiți, în contextul unei contestări sau reconsiderări a acreditărilor”.
  • A doua zi, pe 25 iunie, după ce rezoluția a fost adoptată cu concursul majorității țărilor din Vest, dar și a câtorva voturi răzlețe precum cel al PSD din România, Rusia și-a prezentat acreditările delegației la Adunarea Parlamentară. Ele au fost contestate însă de parlamentarii din Georgia și de Ucraina, țările care au fost invadate de Rusia recent.
  • Pe 26 iunie, Adunarea Parlamentară a votat să accepte acreditările parlamentarilor Rusiei. Din partea României, au fost prezenți doar doi parlamentari de la UDMR – Attila Korodi și Erika Benko, care au votat contra. Adunarea a luat decizia pentru „a rămâne angajată în dialog, ca mijloc de atingere a unor soluții durabile”. Totuși, Rusiei i s-au pus câteva „recomandări”, cu ocazia reprimirii depline în Consiliul Europei: eliberarea marinarilor ucraineni din Marea Azov, cooperarea pentru aducerea în fața justiției a celor care au doborât avionul MH17 sau măsuri pentru a stopa violarea drepturilor LGBTI, mai ales în Cecenia. Fără să aibă valoare de impunere în practică asupra Rusiei, aceste recomandări sunt incluse în „oferta de dialog” a Consiliului, care va evalua evoluțiile într-un raport din aprilie 2020.

Facebook Forum

Multimedia

Meleșcanu confirmă negocierile cu Dăncilă
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:01 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG